Cele patru reguli şi pedepse la care erau supuşi copiii-sclavi din Maramureș
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 14.05.2021

Cele patru reguli şi pedepse la care erau supuşi copiii-sclavi din Maramureș

GALERIE
diicot
  • diicot
- +

„1 la 1”, „2 la 1”, „leich matrose” şi „matrose” - acestea ar fi fost regulile şi pedepsele la care au fost supuşi copiii din cazul de sclavie din Maramureş, povestite chiar de către unul din membrii grupării infracţionale, au declarat surse judiciare.

„1 la 1” - copilul nu fumează, nu are voie singur în oraş, nu are voie să se uite la televizor, nu mănâncă în bucătărie cu ceilalţi copii, ci singur în cameră, nu avea voie să se depărteze de adultul care îl avea în supraveghere.

Această aşa zisă pedeapsă dura maximum trei săptămâni şi se aplica în cazul în care copiii se băteau între ei, băteau animalele sau dădeau foc unor diferite obiecte.

Prin 2017 sau 2016, ar fi fost introdusă, povesteşte un membru al grupării infracţionale, potrivit unor surse judiciare, şi regula „ 2 la 1” care însemna că exista o casă în care doi adulţi supravegheau un copil. Casa era compusă dintr-o cameră erau cazaţi adulţii şi din acea camera exista acces către o altă cameră unde era cazat copilul, precum şi către o baie care deservea ambele camere. Copilul mânca în cameră, în acea casă separat de alţi copii, iar dacă avea un comportament adecvat, îi era permis accesul la televizorul aflat în camera în care erau cazaţi adulţii care îl supravegheau.

Această regulă/pedeapsă se aplica unui copil care nu se integra şi nu socializa cu alţii copii dintr- un grup sau avea un comportament violent în cadrul familiilor unde erau dat în plasament sau fura bunuri.

Regula „leich matrose” însemna că un copil era cazat singur, avea o raţie de trei ţigări pe zi, activităţile erau libere în sensul că dacă unii dintre angajaţi erau repartizaţi singuri să îndeplinească sarcini zilnice, acel copil mergea cu aceştia să îi ajute, de exemplu la cosit de fân sau strâns de fân, la hrănirea animalelor, la lucru în atelierul de tâmplărie, de mobilă , în cel de fierărie etc. Copilul avea program de somn în cameră la ora 21:00 şi trezirea era la ora 07:30, de luni până vineri. Sâmbăta şi duminica, se trezea când voia el, dar culcarea seara era tot la ora 21:00.

Regula „matrose” însemna cinci ţigări pe zi, posibilitatea pentru lucru când voia să lucreze peste program ca să câştige bani de buzunar în plus. De asemenea, copilul putea să meargă la cel mai apropiat magazin, în weekend putea să meargă în oraş la cumpărături şi avea o zi liberă pe lună pe care alegea să şi-o petreacă cum dorea el, au declarat surse judiciare.

Aflați amănunte de pe mediafax.ro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Toni HRIŢAC

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu

Când interesul privat este mare, iar responsabilitate aproape inexistentă, expertiza liberalilor urcă la cote ameţitoare. Când urgenţa publică cere însă sacrificiu, iniţiativa lor dispare. Reglementările devin sfinte. Lipsa de iniţiativă a autorităţilor în vremuri cu totul excepţionale ar intra mai degrabă la zădărnicirea combaterii bolilor decât nepurtarea măştilor.

Filmuletul zilei

opinii

„Viaţa mea e un roman”

Alexandru CĂLINESCU

„Viaţa mea e un roman”

Am expus aici o părere strict personală. Şi ca să nu existe nici o ambiguitate: nu ţin jurnal, nu-mi voi scrie memoriile, dar citesc cu plăcere şi cu interes - atunci când merită - jurnale şi memorii.

Lenin şi Ştefan cel Mare

Radu POPESCU

Lenin şi Ştefan cel Mare

Socialiştii şi medalia de AUR.

Complexul Cultural Ieşean

George PLEȘU

Complexul Cultural Ieşean

În timpul unei dezbaterii pe care am organizat-o anul trecut, intitulată „Cultura şi oraşul”, l-am întrebat pe Ştefan Teişanu, directorului Centrului Cultural Clujean, despre oportunitatea înfiinţării unei astfel de instituţii la Iaşi. Răspunsul primit a deranjat orgoliile unei părţi din publicul prezent, dar a atins un subiect sensibil, pe care rar avem curajul să-l abordăm pe plan local. Astfel, în glumă, a sugerat ca instituţia similară din Iaşi să fie numită „Complexul Cultural Ieşean”, cu referire la modul în care fosta capitală culturală a României se raportează la statutul demult pierdut.

pulspulspuls

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Mr Ciorăpel de la Iaşi

Iacătă, dragilor, că nu degeaba îl remarcam aicea la rubricuţă în Postul Mare pe junele conţilier USR de 26 de ani în comiţia Cozetei, la ieşirea de la negocierile cu Chirica, pe viitorul acuzat de trădare Mr. Ciorăpel! 

Caricatura zilei

Fără amendă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.