Am ales 10 momente, dintre cele mai mari performanţe ale sportului românesc în cei 100 de ani de la Marea Unire:

1924 – La doar 6 ani de la Marea Unire, România câştiga prima medalie olimpică, bronz, cu echipa naţională de rugby, la Jocurile Olimpice de la Paris. Componenţii echipei naţionale de rugby au parcurs distanţa de la Bucureşti la Paris, cu trenul, la clasa a II-a, pe propria cheltuială

1952 – Prima medalie olimpică de aur a fost obţinută de Iosif Sîrbu la tir, în cadrul concursului de la Jocurile Olimpice de la Helsinki. Aceasta a fost cea mai mare performanţă a sa, fiind de asemenea şi multiplu campion naţional şi balcanic.

1957 – Atleta Iolanda Balaş Sőtér uimeşte lumea sportului, fiind vreme de 10 ani cea mai bună săritoare în înălţime. “Doamna atletismului românesc”, cum a rămas cunoscută, Iolanda Balaş a bătut recordul mondial de 14 ori şi a câştigat toate cele 150 de concursuri consecutive la care a participat. Din palmaresul său nu lipsesc două medalii olimpice de aur.

1973 - Pe 23 august 1973 era dat publicităţii primul clasament mondial ATP în era Open. Primul lider a fost românul Ilie Năstase, care a avut un sezon de excepţie în acel an, cucerind nu mai puţin de 17 titluri în circuit, la simplu şi la dublu.

Năstase s-a impus la Roland Garros în finala cu sârbul Nikola Pilic, în cea de dublu de la Wimbledon, alături de Jimmy Connors, împreună cu americanul jucând şi finala de la Paris. La finalul anului a câtigat şi Turneul Campionilor, la Boston, după victoria în finală asupra olandezului Tom Okker.

Ilie Năstase a ocupat prima poziţie în ierarhia mondială masculină timp de 40 de săptămâni, până pe 2 iunie 1974, când lider ATP a devenit australianul John Newcombe.

1976 – Nadia Comăneci intră în istoria sportului mondial fiind prima gimnastă notată cu maximum, 10. De atunci a căpătat numele de “Zeiţa de la Montreal”, exerciţiul ei fiind considerat perfect.

La 18 iulie 1976, o fetiţă de 14 ani uimea lumea sportului cu o performanţă greu de egalat: nota 10 „absolut” la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal. Afişajul electronic nici nu era programat să arate nota 10, aşa că pe ecran a apărut nota 1.00. Nadia Comăneci obţinea, la această ediţie a Jocurilor Olimpice, de şapte ori scorul perfect, câştigând trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă) şi una de bronz (sol).

1984 – Anul în care România a obţinut cele mai multe medalii la o ediţie a Jocurilor Olimpice – 53 din care 20 de aur. Ca răspuns la boicotul american al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, 14 ţări est-europene şi altele din blocul comunist, inclusiv URSS, Cuba şi Republica Democrată Germană au lipsit de la această ediţie. Au fost trei excepţii: România, China şi Iugoslavia, care şi-au înscris sportivii în concurs.

Atletismul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete, dintre care 8 au realizat cea mai bună performanţă a atletismului românesc din istoria participărilor la JO, câştigând în total 10 medalii: Doina Melinte — aur la 800 m şi argint la 1.500 m; Maricica Puică — aur la 3.000 m şi bronz la 1.500 m; Anişoara Cuşmir-Stanciu — aur la lungime; Mihaela Loghin — argint la greutate; Vali Ionescu — argint la lungime ; Florenţa Crăciunescu — bronz la disc; Cristina Cojocaru — bronz la 400 m garduri şi Fiţa Lovin — bronz la 800 m.

La canotaj, româncele au câştigat cinci din cele şase titluri olimpice feminine, cel de-al şaselea echipaj cucerind medalia de argint. La acestea se adaugă şi medaliile de aur şi de argint obţinute de cele două echipaje masculine româneşti, astfel că, în total, la cele opt probe la care s-a participat, s-au câştigat tot atâtea medalii, dintre care 6 de aur şi două de argint.

La haltere, din cei 10 halterofili care au intrat în concurs, 8 au câştigat medalii: două de aur, cinci de argint şi una de bronz. Nicu Vlad, cel mai valoros dintre halterofilii noştri, a câştigat medalia de aur şi a doborât trei recorduri olimpice — la smuls, aruncat şi la total.

Pentru a cincea oară participant la JO, multiplul campion Ivan Patzaichin a cucerit, în echipaj cu Toma Simionov, două medalii: una de aur, la canoe-dublu 1.000 m, şi una de argint, la canoe dublu 500 m. A doua medalie de aur a fost obţinută de kaiacul de patru al fetelor. La lupte, cu cinci medalii, dintre care două de aur.Ion Draica şi Andrei Vasile sunt cei care au câştigat titlul olimpic.

Înotul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de două sportive de clasa internaţională: Aneta Pătraşcoiu şi Carmen Bunaciu, concurente la probele de 100 m şi 200 m spate. Pătrăşcoiu a reuşit să se claseze a treia în proba de 200 m spate şi să câştige prima medalie din istoria participărilor înotului românesc la JO. Rezultate onorabile au obţinut şi judoka Mircea Frăţică şi Mihai Cioc, ambii fiind semifinalişti şi medaliaţi cu bronz.

Pentru a treia oară consecutiv la JO, tirul românesc a câştigat titlul olimpic, Corneliu Ion apărându-şi cu succes medalia de aur obţinută la ediţia precedentă de la Moscova. La handbal, România a jucat finala ''mică'' şi a intrat în posesia medaliei de bronz, în urma victoriei asupra Danemarcei. La box, un singur medaliat, Mircea Fulger, a ajuns până în semifinale, obţinând bronzul.

1986 – La 7 mai 1986, Steaua realiza cea mai mare performanţă a fotbalului românesc…câştiga Cupa Campionilor Europeni în faţa formaţiei FC Barcelona, scor 2-0, la loviturile de departajare. În finala de la Sevilla, pentru Steaua au reuşit să înscrie Marius Lăcătuş şi Gabi Balint. Însă pe lângă performanţa Stelei, cel care a rămas în istorie este portarul Helmuth Duckadam, care a apărat patru lovituri de la 11 metri.
 

1994 – România a ieşit pe străzi….milioane de români sărbătoareau în miez de noapte succesele de la Cupa Mondială din SUA.

În 18 iunie, la Los Angeles, România învinge Columbia, favorita lui Pele la titlul mondial. Răducioiu de două ori şi Hagi, cu un şut fabulous de la peste 30 de metri, aduc victoria României, scor 3-1. După patru zile, România pierde la Detroit cu Elveţia, scor 1-4, însă câştigă în faţa SUA, scor 1-0, prin golul lui Dan Petrescu.

În optimile de finală, România întâlneşte Argentina, fără Diego Maradona care tocmai fusese suspendat pentru consum de droguri. Ilie Dumitrescu de două ori şi Gheorghe Hagi sunt cei care aduc victoria tricolorilor, scor 3-2, dar şi o primă prezenţă în sferturile de finală ale unei CM. În sferturi, împotriva Suediei, Răducioiu a dus meciul în prelungiri, după ce scandinavii marcaseră primii, pentru ca din nou Răducioiu să înscrie pentru 2-1 în minutul 101. Însă cu cinci minute înainte de finalul jocului, Kennet Anderson a readus egalitatea, iar la loviturile de departajare România a fost învinsă, după ce Dan Petrescu şi Miodrag Belodedici au ratat.

2000 – La Jocurile Olimpice de la Sydney, România se bucură pentru puţin timp de o performanţă rară: podium exclusiv românesc la gimnastică individual – compus prin Andreea Răducan, Simona Amânar, Maria Olaru, la o zi după ce câştigase titlul olimpic pe echipe. Însă Comitetul Internaţional Olimpic a decis să retragă medalia de aur la individual compus a Andreei Răducan, după ce a fost depistată pozitiv la testul anti-doping. Fusese tratată împotriva răcelii de medicul echipei cu un medicament ce conţinea pseudo-efedrină.

Tot în 2000, pentru prima oară în istoria sportului românesc, un gimnast devenea campion olimpic. Este vorba de Marius Urzică, care a avut o evoluţie excepţională la cal cu mânere. Canotajul a adus delegaţiei româneşti încă trei medalii de aur, prin echipajele Georgeta Damian - Doina Ignat (2 rame) şi Angela Alupei - Constanţa Burcică (2 vâsle), cărora li s-a alăturat echipajul de 8+1 (Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochela, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu şi Elisabeta Lipă). În cele din urmă, România obţine 26 de medalii, din care 11 de aur, 6 de argint şi 9 de bronz.

2017 – La 9 octombrie, după mai multe şanse ratate, Simona Halep devine numărul 1 mondial în tenisul feminin în urma victoriei în faţa Jelenei Ostapenko în semifinale la China Open.

Deşi multă lume i-a reproşat că este numărul 1 fără să fi câştigat un turneu de Grand Slam, în iunie 2018, după trei tentative eşuate, Simona Halep reuşeşte să câştige la Roland Garros în faţa americancei Sloane Stephens. În prezent, Simona Halep este de 56 de săptămâni în fruntea clasamentului WTA şi va termina pe acest loc al doilea an consecutiv.