anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 25.05.2022

Comunicat de presă

CENTENARUL FILMULUI ROMÂNESC ajunge la BUHUȘI

GALERIE
Afiș - Coborâm la prima-1Afiș - Saltimbancii-1
  • Afiș - Coborâm la prima-1
  • Afiș - Saltimbancii-1
- +

Filmele “Saltimbancii” și “Coborâm la prima” vor fi difuzate cu participarea actorului Adrian Păduraru

Centenarul Filmului Românesc ajunge la sfârșitul lunii ianuarie în orașul Buhuși din județul Bacău. Caravana dedicată anului centenar continuă în 2019 și promovează filmul românesc în România, Basarabia și Cernăuți.

Pe 25 și 26 ianuarie, publicul din Buhuși se va întâlni și cu invitați speciali: actorul Adrian Păduraru și regizoarea Elisabeta Bostan. De altfel, vor fi proiectate două filme de referință din cinematografia românească: Saltimbancii și Coborâm la prima. Filmele, alese să întrunească timpuri vechi și noi ale cinematografiei, vor fi prezentate și însoțite de povestirile invitaților, în sesiuni de întrebări și răspunsuri cu spectatorii.

În cadrul evenimentului de la Buhuși, va fi proiectat și documentarul AGERPRES Marea Unire: România, la 100 de ani. Evenimentele vor avea loc în incinta Casei de Cultură Buhuși (intrarea liberă, în limita locurilor disponibile).

Programul Centenarului Filmului Românesc la Buhuși:
25 ianuarie, ora 17.00 – Vernisajul expoziției de fotografie România: Evoluție. O expoziție marca AGERPRES
25 ianuarie, ora 18.00: Saltimbancii, în regia Elisabetei Bostan.
Invitat special: Elisabeta Bostan (prin telefon).
26 ianuarie, ora 16.00: Coborâm la prima, în regia lui Tedy Necula.
Invitat special: Adrian Păduraru.
26 ianuarie, ora 18.00: filmul documentar Marea Unire: România, la 100 de ani, producție marca AGERPRES.

CASA DE CULTURĂ BUHUȘI VA PURTA  NUMELE REGIZOAREI ELISABETA BOSTAN
Evenimentele din cadrul Centenarului Filmului Românesc sunt realizate cu sprijinul Primăriei Buhuși.
“Sper să fim gazde potrivite pentru un asemenea moment și buhușenii să se bucure de prezența filmului românesc. Apreciem prezența doamnei Elisabeta Bostan, fie chiar și telefonic. Este un bun prilej pentru a relua demersul privind dorința noastră de <> Casa de Cultură din Buhuși cu numele domniei sale. Suntem încântaţi să fim gazdele unui eveniment cultural de importanță națională și așteptăm cu bucurie Centenarul Filmului Românesc pentru două zile la Buhuși’’, precizează Vasile Zaharia, Primarul orașului Buhuși.

DESPRE FILME
Saltimbancii (1981)
Regizor: Elisabeta Bostan
Durata: 93 minute
Gen: Dramă
Rating: Audiență generală
Distrubuție: Adrian Vîlcu, Carmen Galin, Dem Rădulescu, Lulu Mihăescu, Medeea Marinescu, George Constantin, Ioana Drăgan.

Saltimbancii este un film românesc din 1981, regizat de Elisabeta Bostan.
„Circul Buffone se reîntoarce la Iași, unde micul Geo, fiul patronului, se visează explorator arctic precum Nansen, deși mama l-ar vrea medic. După moartea mamei, destinul îl împinge pe băiat în arena circului, unde mirajul înghețului etern va rămâne reprezentat de un ursuleț alb.” - T. Caranfil - 2002 - (Dicționar de filme românești).
Filmul Saltimbancii este o ecranizare după nuvela Fram, ursul polar a lui Cezar Petrescu. O familie de circari se confruntă cu vremuri grele, dar povestea lor este adusă în prim-plan prin întâlnirea întâmplătoare cu un urs polar.

Premii: 1981 – ACIN – Premiile pentru regie, interpretare feminină (Carmen Galin), decoruri, costume; 1983 – Milano – Mențiune specială; 1983 – Giffoni Valle – Medalia de aur; 1983 – Moscova – Premiul juriului pentru cel mai bun film despre oameni puternici și curajoși în profesiunea lor.
Trailer: https://youtu.be/uGr7Dn9EbqA
Coborâm la prima (2018)
Regizor: Tedy Necula
Durata: 84 minute
Gen: Dramă
Rating: Audiență generală
Distribuție: Adrian Păduraru, Iulian Burciu, Grumăzescu Cezar, Victoria Cociaș, Constantin Cotimanis, Dana Porlogea, Constantin Drăgănescu.
    Coborâm la prima este primul film inspirațional românesc.
Un metrou se oprește între stații, în dimineața de după incendiul din clubul Colectiv. Fiecare în drumul său, călătorii sunt împreună și încep să interacționeze. Suntem străini până când ceva ne aduce împreună. Dacă ne deschidem, observăm că avem ce împartăși cu cei din jurul nostru. La finalul călătoriei, la următoarea stație, fiecare iese modificat, în felul său.
Suntem unii langa alții în lume, așa cum suntem și într-un vagon de metrou. Preconcepțiile cad atunci când ne dăm voie să vedem dincolo de aparențe. Personajele din metrou au povești de viață diverse, completând parcă destinele celorlalți. Un preot ascuns, un pușcăriaș proaspăt eliberat, o asistentă medicală, o tânără însarcinată, trei studenți, un cuplu de bătrâni, o pereche de părinți îndurerați de dispariția fiului lor, trei tipi gălagioși, un dansator gay si vreo două moldovence. Ce iese când descoperim poveștile celor pe lângă care trecem zi de zi?
“Este o poveste inspirațională pe care o trăim în fiecare zi. Suntem în metrou așa cum suntem și în lume. Nu este un film despre Colectiv, dar viața nu poate nega evenimentul. Sunt povești paralele din viețile mai multor oameni care se întâlnesc într-o zi cu o semnificație specială pentru unii.” - regizorul Tedy Necula.
Trailer: https://youtu.be/LJ6EpG43Rkw

DOCUMENTARUL AGERPRES „ROMÂNIA LA 100 DE ANI” VA FI PROIECTAT LA BUHUȘI
Co-organizator al evenimentului – AGERPRES - va prezenta în deschiderea evenimentelor, documentarul dedicat Centenarului României, Marea Unire: România la 100 de ani. Redacţia Video din cadrul Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES prezintă în documentarul realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 cum a fost realizat acest deziderat al românilor. Povestea pleacă de la contextul istoric internaţional, ajungând la trăirile oamenilor de rând, care şi-au dorit un singur lucru: o ţară în care există acelaşi grai, acelaşi port, aceeaşi simţire, fără graniţe.
Filmările au fost realizate pe teritoriul României, dar şi în Bucovina de Nord şi în Basarabia. Filonul istoric, cu date precise, este păstrat în documentar prin intervenţiile mai multor istorici, care preiau rolul naratorilor, iar latura dramatică, emoţională este pusă în scenă prin intermediul oamenilor care, prin mărturiile lor, evocă momentele trăite de străbunii lor sau chiar de ei. Documentarul Marea Unire - România, la 100 de ani este realizat de Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu. Imaginea este semnată de Alfred Schupler, Sergiu Olteanu şi Andrei Cârlan. Reporteri au fost Marilena Stănescu, Mihuţ Năstăsache şi Camelia Moise. Grafica, sunetul şi montajul sunt semnate de Andrei Cârlan, asistent tehnic fiind Alex Vintilescu.


DESPRE INVITAȚI
Elisabeta Bostan
Născută la Buhuși, în jud.Bacău, Elisabeta Bostan a decis în 1950 că este timpul să se mute în capitală, pentru a-și urma cea mai mare pasiune, filmul. Atunci nu știa că o să devină unul dintre cei mai mari regizori de film din România, ba mai mult, spera că o să ajungă o actriță devorată de privirile publicului bucureștean. „Poate n-a fost să fie, aveam emoții foarte mari”, spunea  într-un interviu Elisabeta Bostan. Nu a ajuns să joace în filmele de la cinema și nici pe scena vreunui teatru, dar a coordonat, de pe partea cealaltă, unele dintre cele mai bune producții care se adresează, în primul rând, copiilor.
Are două mari pasiuni: copiii și cinematografia, pe care a știut să le îmbine și de aici a cunoscut succesul. În 1958, a debutat cu două scurtmetraje Trei jocuri românești și Cloșca cu puii de aur.
Pupăza din tei, Tinerețe fără bătrânețe, Veronica, Mama sunt câteva dintre filmele care poartă cu ele în istorie semnătura Elisabetei Bostan. De fiecare dată, a știut să-și aleagă cu mare atenție copiii care urmau să joace în filmele sale, iar unii dintre ei au ajuns astăzi actori îndrăgiți de publicul românesc. Medeea Marinescu, Bogdan Untaru, Sanda Foamete, Ionel Bocancea, Lulu Mihăescu, Izabela Moldovan sunt numele care au crescut alături de regizoare în cinematografia românească.
Munca sa i-a adus, de-a lungul timpului, premii importante de la festivaluri din Teheran, Tokio, Kyoto, Madras sau Montreal. „Cu Elisabeta Bostan nu poți să stabilești decât un dialog afectiv. Fiindcă a plâns și a râs alături de actori. A avut nebunia să intre în cabinetul unui producător obtuz, cu sensibilitatea extirpată, și, timp de o oră, să cânte și să danseze tot filmul Mama, lăsându-l pe acesta interzis”, spunea regizorul Laurențiu Damian, într-un articol de pe ziarulmetropolis.ro.

Adrian Păduraru
A debutat cu rolul „un soldat” în piesa Diavolul și bunul Dumnezeu de J. P. Sartre, regia Silviu Purcărete, la Teatrul Mic, București. Pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, secția Suceava, debutează cu rolul Domnul Gabor din Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind. A jucat în numeroase producții cinematografice cum sunt: Declarație de dragoste și Extemporal la dirigenție, regia Nicolae Corjos (1987) și Chirița în Iași, regia Mircea Drăgan (1988).
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în anul 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea și Claudiu Istodor.
Adrian Păduraru face parte, deopotrivă, din lumea teatrului, a cinematografiei, dar și din cea a televiziunii, reprezentând un segement important din cultura românească contemporană.


DESPRE BUHUȘI
Prima atestare documentară datează din 1438, fiind consemnată așezarea cu numele de Bodești. La 14 aprilie 1457, în localitatea Orbic (azi cartier al orașului), Ștefan cel Mare, înaintând spre Suceava, a obținut o victorie decisivă asupra lui Petru Aron. Începând cu anul 1800, așezarea capătă treptat numele actual, fiind numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești. A fost declarat oraș în anul 1930.
La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 - 1939), precum și la pagina 576 din Istoria românilor, de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu se afirmă cu certitudine că localitatea a purtat în trecut și numele de București.
Orașul Buhuși s-a dezvoltat datorită existenței Fabricii de Postav care, acum 100 și ceva de ani, era cea mai mare din Europa și aducea venituri considerabile localității.

DESPRE CENTENARUL FILMULUI ROMÂNESC
Inițiat de ARTIS și Asociația Obștească MIA, organizat de Primăria Municipiului Iași şi Ateneul din Iaşi, Centenarul Filmului Românesc a fost lansat anul acesta, pe 3 februarie, la Iași, orașul care a înregistrat momente importante din cadrul Marii Uniri a României.
Centenarul Filmului Românesc este un proiect desfășurat în cadrul programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași (2017-2020).
 
 Despre ARTIS (Iași)
Din dragoste pentru film și din pasiune pentru organizarea de evenimente filmice, s-a conturat, în anul 2016, Asociația ARTIS. Echipa este alcătuită din membri alumni ai Asociației Studenților Jurnaliști (ASJ), împreună cu care organizează, de 10 ani, festivalul Serile Filmului Românesc.
    
Despre Asociația Obștească MIA (Chișinău)
            AO „MIA” este o asociație non-profit, creată cu scopul de a stimula producția independentă de film și TV, de a promova cultura audiovizuală și de a educa consumatorul prin intermediului imaginilor în mișcare.
Fondată în anul 2000,  „MIA” a realizat diverse proiecte – de la producții video, TV și film la campanii sociale de amploare, de la training-uri, seminare și instruiri la evenimente de impact național.

Proiect desfășurat și finanțat în cadrul programului Centenar al Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași.

Un eveniment inițiat de: ARTIS și Asociația Obștească „MIA” (Protecția și Dezvoltarea Mediului  Audiovizual Informațional) din Chișinău.

Co-organizator: Agenția Națională de Presă AGERPRES
PARTENERI
În colaborare cu: Asociația Studenților Jurnaliști
Partener academic: Universitatea „Petre Andrei” din Iași
Parteneri: Dacin Sara, Institutul Cultural Român
PARTENERI MEDIA
●       Partener media principal: AGERPRES
●       Frecvența de încredere: Radio România Cultural
●       Televiziunile Centenarului: Antena 3, TVR IAȘI
●       Parteneri media naționali: Europa FM, SMART FM, Cinefan, miscareaderezistenta.ro, România Liberă, AARC.ro, Filmsi.ro, movienews.ro, Cooperativa urbană, Flacăra, fundația culturală magazin istoric
●       Partener media regional: VIVA FM
●       Parteneri media locali: Viva FM Iași, Zile și Nopți Iași, Evenimentul Regional al Moldovei, Ziarul de Iași, Iași FUN, Radio Iași, Iași TV LIFE, Suplimentul de Cultură
●       Lobby blog: Cineamator, Cinemil, cefilmevad.ro, piratulcinefil.wordpress.com, filme-carti.ro, raluka-fă-teauzit.blogspot.com, semnebune.ro
●       Parteneri media Republica Moldova: Radio Chișinău, TVR Moldova, Diez.md
●       Monitorizat de: zelist.ro
●       Ne mișcă cei de la: ZigZag prin România

ON-LINE
Facebook: www.facebook.com/100filme.ro
Instagram: https://www.instagram.com/centenarulfilmului
Site: 100filme.ro                                       

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vârful adversităţii

Lucian DÎRDALA

Vârful adversităţii

Aşa cum o sugerează semnale venite în ultima vreme din multe ţări, inclusiv din Australia, ofensiva chineză pe frontul comerţului şi investiţiilor este extrem de intensă. Şi, din câte se pare, Beijingul se aşteaptă la o contraofensivă de acelaşi calibru: elementul politico-militar este fundamental, dar singurul front deschis în prezent este cel economic.

opinii

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Florin CÎNTIC

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Eram în clasa a XII-a de liceu, în 1980, când a ajuns la noi, pe filierele dirijate de Securitate - care tocmai se antrena pentru societatea de consum controlată de ea - cel mai recent album Pink Floyd. Era o operă rock, care ducea la cel mai înalt nivel compoziţiile „cu mesaj” şi geniul interpretativ al uneia dintre cele mai mari trupe de rock progresiv din istoria genului. Mai ales că vorbea despre libertate!

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Radu PĂRPĂUȚĂ

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Vorba asta este ştiută şi răsştiută de români, până şi de ultimul ţăran semianalfabet, căruia rusnacii i-au jefuit totul din casă şi i-au violat fetele. Cine se face că nu ştie de politica de rapt rusă, acum după atâţia ani, şi nu e convins de asta, să am iertare - e un ticălos. Şi, în forme diverse, şi alte popoare au cunoscut acestea, căci nu numai românii n-au putut evita „Sfânta Rusie” ticăloasă (apropo, nici o ţară din lume nu se mai autointitulează „sfântă”, sfânt e un atribut al Divinităţii) şi ceatlăul rusesc. Iar acum, în anul de graţie 2022, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus capac la toate - sfidează toate ţările, Uniunea Europeană... însă vom reveni la asta.

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Alex VASILIU

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Întrerup însemnările despre interviurile lui George Enescu pentru a schiţa portretul artistului de teatru liric Mariana Cioromila, înălţată în Zborul Înalt la 18 mai.

pulspulspuls

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Au luat-o băieţii în derâdere la început, dar auzim că, după olecuţă de reflecţie caldă la o berică rece, peste uichend, le-a mai venit mintea la cap. 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.