Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Într-un cadru festiv, în prezenţa ambasadorilor Franţei şi Germaniei, a directorilor Institutului Goethe şi Institutului francez din Bucureşti, precum şi a numeroşi reprezentanţi ai unor instituţii ieşene, pe 23 martie a fost inaugurat Centrul Cultural European de la Iaşi, primul din ţară cu o astfel de titulatură. Gândit să găzduiască şi Centrul Cultural Italian, precum şi spaţii expoziţionale pentru UAP Iaşi şi Universitatea Naţională de Artă George Enescu, la Palatul Braunstein s-au mutat momentan Centrul Cultural German (etajul 3) şi Institutul Francez (etajul 1), care îşi păstrează însă şi sediul din Casa Racoviţă din Copou.
O parte dintre cei prezenţi au fost surprinşi să-i audă pe reprezentanţii Germaniei vorbind în franceză şi pe cei ai Franţei în germană, însă această „regie” a avut darul să marcheze intenţia celor două locomotive ale Uniunii Europene de a transmite un semnal de unitate şi cooperare. De altfel, pe 22 ianuarie s-au împlinit 60 de ani de la semnarea tratatului de la Élysée, prin care conducătorii foştilor adversari din cele două războaie mondiale, Generalul de Gaulle şi Cancelarul Adenauer, au convenit să coopereze în domeniile politicii externe, de securitate şi culturale. În 2019, la Aachen, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au aprofundat şi prelungit angajamentele primului tratat.
Pe plan local, această cooperare se concretizează, în fiecare an, în evenimente comune organizate de cele două institute culturale, care mai nou promovează şi o seară de film franco-germană, la care proiecţiile au loc cu sala plină. Dacă pe cele două părţi ale Bulevardului Carol I (fost Copou) sediile celor două centre culturale (cum erau denumite la acea vreme) se aflau faţă în faţă, într-o opoziţie simbolică, aducerea lor sub acelaşi acoperiş întăreşte atât intenţia de care pomeneam mai sus, dar e şi cea mai inspirată decizie de politică culturală luată până acum de o administraţie locală mai degrabă stângace şi parcimonioasă în relaţie cu orice iniţiativă culturală pe care nu o controlează direct.
În august 1910, în momentul în care omul de afaceri evreu Adolf Braunstein (proprietarul mai multor magazine de pe Uliţa Mare, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt de azi) a cumpărat un teren pe care fuseseră nişte bolţi arse într-un incendiu, nu i-ar fi trecut prin minte că, un secol mai târziu, renovarea clădirii pe care şi-o dorea ar urma să dureze cât construcţia ei. Asta deoarece arhitectul Horia Clejan din Bacău, cel care a proiectat-o într-un stil eclectic, cu elemente de art nouveau, şi a gândit dispunerea în V a celor două corpuri care urmau să servească drept locuinţe, la etajele superioare, respectiv spaţii comerciale, la parter şi demisol, şi-a văzut planurile materializate în 1915.
Tot aproape 5 ani au trecut de la începerea lucrărilor de reconsolidare şi reabilitare din 2018 şi până la inaugurarea de săptămâna trecută. Chiar cu întârzierea cu care edilii Iaşului ne-au obişnuit (recepţia trebuia să aibă loc în martie 2020), finalizarea restaurării Palatului Braunstein, posibilă cu fonduri europene care au ajuns la aproape 6 milioane de euro, este cu siguranţă un pas important pentru viaţa culturală a oraşului tocmai prin prezenţa acolo a celor două institute.
Altfel, aşa cum se poate lesne observa vizitându-le, compartimentarea spaţiilor de pe etajele 1-3 nu e cea mai fericită, camere mai degrabă mici fiind legate printr-un hol prea generos. La parter, UAP Iaşi a pierdut cel mai important spaţiu expoziţional (după modificarea ferestrelor şi a compartimentării interioare, posibilităţile logistice de a expune în Galeria Cupola sunt mult diminuate, iar asta în vreme ce Galeria Victoria e încă indisponibilă). La etajul 4, unde se află acoperişul de sticlă, se poate folosi zona de sub cupolă pentru amplasarea unor obiecte (sculptură sau instalaţie) şi se încearcă utilizarea pereţilor opuşi vederii spre staţia de tramvai pentru a expune parietal lucrări de artă. Suprafaţa utilă pentru un astfel de demers este însă mică şi improprie, mai ales vara, când efectul de seră ar trebui combătut prin folosirea intensivă, continuă pe timpul zilei, a instalaţiei de climatizare, cu eforturile financiare de rigoare.
Una peste alta, un Centru Cultural European la km 0 al oraşului este ceea ce în artă se numeşte un statement - o declaraţie de intenţie, care arată că Iaşul cultural poate şi se pregăteşte să trăiască nu doar discursiv şi decorativ, prin paseism şi rememorări. Însă o formă frumoasă, impunătoare, are nevoie şi de un conţinut pe măsură. Dacă, de la etajele 1 şi 3, domnii Rubel (CCG) şi Henry (IF) au grijă de legătura cu lumea culturală, actuală, contemporană, sincronizată cu restul mapamondului, e de datoria comunităţii ieşene să vegheze ca ceea ce se întâmplă în celelalte spaţii să fie pe măsura ambiţiilor europene ale unui Iaşi conectat la prezent şi viitor, nu doar la trecut.
P.S. Nu pot să nu mă gândesc ce bine ar fi fost ca, alături de celelalte institute, să funcţioneze şi un Institut Cultural Ieşean, pe modelul Centrului Cultural Clujean.
George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi
Cuvinte cheie: + Franta, Germania, Braunstein, Macron, Merkel
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |