Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Astăzi se împlinesc 43 de ani de la cel mai devastator cutremur care a avut loc în România, pe 4 martie 1977. Un seism de 7,2 grade pe scara Richter a lăsat în urmă aproape 1600 de morți, sute de blocuri prăbușite sau puternic avariate. Cel mai lovit oraș a fost Bucureștiul (și alte orașe din sudul țării), dar undele seismului s-au simțit puternic peste tot, inclusiv la Iași. Dacă orașul nostru ar fi lovit iar de un cutremur asemănător, cele mai vulnerabile construcții ar fi cele de pe malurile Bahluiului și din Centru.
Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, ieşenii care se strânseseră deja în case urmăreau la Televiziunea Română filmul bulgăresc „Pâine şi ciocolată“. Când au simţit primele unde ale cutremurului de 7,2 grade pe scara Richter, s-au îngrămădit cu toţii în stradă cu lucrurile pe care apucaseră să le culeagă în fuga lor către ieşire.
Ieşenii au ieşit în stradă doar cu hainele de pe ei
Cătălin Turliuc, cercetător ştiinţific de gradul I la Institutul A.D. Xenopol din Iaşi, specialist în istorie contemporană, a studiat şi a trăit cutremurul în Iaşi. Acesta locuia într-un bloc de pe strada Costache Negri, vizavi de Prefectură, iar în momentul cutremurului îşi aduce aminte cum toţi oamenii din bloc se îngrămădeau pe scări pentru a putea ieşi cât mai repede din apartamente. „A fost un moment de stupoare“, povesteşte acesta în cadrul unui articol realizat de Cătălin Holulel în Ziarul de Iași în 2014. „Acum când stau şi mă gândesc îmi dau seama că am procedat atipic. Toată lumea s-a îngrămădit pe scări, stăteam la etajul 1, am ieşit în faţa blocului, în timp ce s-a întrerupt emisiunea televizată, chiar şi cea de la radio.“ În cele 56 de secunde cât a durat cutremurul iniţial, pe străzile Iaşului se adunase molozul, praful, peste care stăteau ieşenii în aşteptarea replicilor. Din amintirile şi cercetările profesorului, a durat minute bune până când oamenii, care au fugit în stradă şi direct din căzile de baie, înfăşuraţi doar cu un prosop, au plecat înapoi în case pentru a-şi lua actele şi unele bunuri. Mulţi dintre aceştia s-au urcat în maşini şi au fugit în afara oraşului, pentru a se adăposti de eventualele prăbuşiri ale clădirilor.
Nu au sunat sirenele, nu au ieşit ambulanţele
Cutremurul a arătat şi dezorganizarea care exista la momentul respectiv în rândul autorităţilor locale. Nicolae şi Elena Ceauşescu erau plecaţi într-o vizită de stat în Nigeria, pe filiera directivelor de la centru nu venise niciun mesaj, iar pe străzile Iaşului nu a sunat nicio sirenă. „Nu am văzut salvări prin oraş şi nici maşini de pompieri care să meargă cu girofarurile pornite. Oamenii în vârstă care prinseseră cutremurul din 1940 erau mai liniştiţi, dar lumea începuse să se panicheze pe stradă pentru că nu exista niciun mesaj de la autorităţi. Reacţia lor a fost una întârziată, nu au fost mesaje liniştitoare, nu a existat un tip de comunicare rapidă cu populaţia, s-a văzut faptul că erau puţin deconcentraţi“, îşi aminteşte Cătălin Turliuc. Cel mai mult de suferit în Iaşi au avut casele boiereşti care erau construite cu „ornamente“ suplimentare pe faţade, care au căzut complet. La nivel de structură au fost afectate puternic Teatrul Naţional, Oficiul Stării Civile sau Biserica Bărboi, însă uzina de electricitate a teatrului a fost aproape distrusă.
Numărul victimelor, ascuns de presă
Însă autorităţile nu au rămas pentru mult timp cu mâna în sân. Pentru început, Iaşul a fost ţinut departe de consecinţele cutremurului din sudul ţării. Deşi ieşenii au conştientizat faptul că „zguduitura a fost zdravănă“, ziarele locale titrau doar despre ajutoarele străine care veneau înspre România. De moartea lui Toma Caragiu, a criticului Mihai Petroveanu, a lui Alexandru Bocăneţ sau a poetului A.E. Baconski ieşenii nu au aflat în prima săptămână de la petrecerea cutremurului. Martorii din vremea respectivă susţin că s-a încercat minimalizarea pentru cât mai mult timp a celor 1.570 de morţi şi 11.300 de răniţi. În Iaşi nu au existat, oficial, victime, însă mai multe persoane au fost rănite de cărămizi care se desprindeau şi care au căzut de pe faţadele clădirilor.
Dacă oraşul ar urma să fie astăzi lovit de un nou cutremur de o magnitudine la fel de ridicată, cel puţin şapte grade pe scara Richter, unele dintre cele mai mari consecinţe ar urma să aibă loc la blocurile de pe cele două maluri ale Bahluiului. În primul rând fiindcă în zona respectivă este construită pe albia unui fost mare râu, iar solul nu este foarte stabil. În al doilea rând din cauza felului în care au fost construite blocurile respective, în timpul anilor ’60.
O altă zonă a Iaşului care este în pericol în cazul unor cutremure puternice este cea a centrului istoric. Acolo, în blocurile care au fost retrocedate s-au dărâmat pereţii de la parter unde s-au pus vitrine pentru magazine.
Textul integral, poate fi citit AICI
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |