Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Centrul și zona Bahlui, cele mai afectate zone dacă ar fi în Iași un cutremur ca cel din 4 martie 1977

GALERIE
iasi
  • iasi
- +

Astăzi se împlinesc 43 de ani de la cel mai devastator cutremur care a avut loc în România, pe 4 martie 1977. Un seism de 7,2 grade pe scara Richter a lăsat în urmă aproape 1600 de morți, sute de blocuri prăbușite sau puternic avariate. Cel mai lovit oraș a fost Bucureștiul (și alte orașe din sudul țării), dar undele seismului s-au simțit puternic peste tot, inclusiv la Iași. Dacă orașul nostru ar fi lovit iar de un cutremur asemănător, cele mai vulnerabile construcții ar fi cele de pe malurile Bahluiului și din Centru.

Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, ieşenii care se strânseseră deja în case urmăreau la Televiziunea Română filmul bulgăresc „Pâine şi ciocolată“. Când au simţit primele unde ale cutremurului de 7,2 grade pe scara Richter, s-au îngrămădit cu toţii în stradă cu lucrurile pe care apucaseră să le culeagă în fuga lor către ieşire.

Ieşenii au ieşit în stradă doar cu hainele de pe ei

Cătălin Turliuc, cercetător ştiinţific de gradul I la Institutul A.D. Xenopol din Iaşi, specialist în istorie contemporană, a studiat şi a trăit cutremurul în Iaşi. Acesta locuia într-un bloc de pe strada Costache Negri, vizavi de Prefectură, iar în momentul cutre­murului îşi aduce aminte cum toţi oamenii din bloc se îngrămădeau pe scări pentru a putea ieşi cât mai repede din apartamente. „A fost un moment de stupoare“, poves­teşte acesta în cadrul unui articol realizat  de Cătălin Holulel în  Ziarul de Iași  în 2014. „Acum când stau şi mă gân­desc îmi dau seama că am procedat atipic. Toată lumea s-a îngrămădit pe scări, stăteam la etajul 1, am ieşit în faţa blocului, în timp ce s-a întrerupt emisiunea televizată, chiar şi cea de la radio.“ În cele 56 de secunde cât a durat cutremurul iniţial, pe străzile Iaşului se adunase molozul, praful, peste care stăteau ieşenii în aşteptarea replicilor. Din amintirile şi cercetările profesorului, a durat minute bune până când oamenii, care au fugit în stradă şi direct din căzile de baie, înfăşuraţi doar cu un prosop, au plecat înapoi în case pentru a-şi lua actele şi unele bunuri. Mulţi dintre aceştia s-au urcat în maşini şi au fugit în afara oraşului, pentru a se adăposti de eventualele prăbuşiri ale clă­dirilor.

Nu au sunat sirenele, nu au ieşit ambulanţele

Cutremurul a arătat şi dezorganizarea care exista la momentul respectiv în rândul autorităţilor locale. Nicolae şi Elena Ceau­şescu erau plecaţi într-o vizită de stat în Nigeria, pe filiera directivelor de la centru nu venise niciun mesaj, iar pe străzile Ia­şului nu a sunat nicio sirenă. „Nu am văzut salvări prin oraş şi nici maşini de pompieri care să meargă cu girofarurile pornite. Oamenii în vârstă care prinseseră cutre­murul din 1940 erau mai liniştiţi, dar lumea începuse să se panicheze pe stradă pentru că nu exista niciun mesaj de la autorităţi. Reacţia lor a fost una întârziată, nu au fost mesaje liniştitoare, nu a existat un tip de comunicare rapidă cu populaţia, s-a văzut faptul că erau puţin deconcentraţi“, îşi aminteşte Cătălin Turliuc. Cel mai mult de suferit în Iaşi au avut casele boiereşti care erau construite cu „ornamente“ suplimentare pe faţade, care au că­zut complet. La nivel de structură au fost afectate puternic Teatrul Naţional, Oficiul Stării Civile sau Biserica Bărboi, însă uzina de electricitate a teatrului a fost aproape distrusă.

Numărul victimelor, ascuns de presă

Însă autorităţile nu au rămas pentru mult timp cu mâna în sân. Pentru început, Iaşul a fost ţinut departe de consecinţele cutremurului din sudul ţării. Deşi ieşenii au con­ştientizat faptul că „zguduitura a fost zdravănă“, ziarele locale titrau doar despre ajutoarele străine care veneau înspre Ro­mânia. De moartea lui Toma Caragiu, a criticului Mihai Petroveanu, a lui Alexandru Bocăneţ sau a poetului A.E. Baconski ieşenii nu au aflat în prima săptămână de la petrecerea cutremurului. Martorii din vremea respectivă susţin că s-a încercat minimalizarea pentru cât mai mult timp a celor 1.570 de morţi şi 11.300 de răniţi. În Iaşi nu au existat, oficial, victime, însă mai multe persoane au fost rănite de cărămizi care se desprindeau şi care au căzut de pe faţadele clădirilor.

Dacă oraşul ar urma să fie astăzi lovit de un nou cutremur de o magnitudine la fel de ridicată, cel puţin şapte grade pe scara Richter, unele dintre cele mai mari consecinţe ar urma să aibă loc la blocurile de pe cele două maluri ale Bahluiului. În primul rând fiindcă în zona respectivă este construită pe albia unui fost mare râu, iar solul nu este foarte stabil. În al doilea rând din cauza felului în care au fost construite blocurile respective, în timpul anilor ’60.

O altă zonă a Iaşului care este în pericol în cazul unor cutremure puternice este cea a centrului istoric. Acolo, în blocurile care au fost retrocedate s-au dărâmat pereţii de la parter unde s-au pus vitrine pentru magazine.

Textul integral, poate fi citit AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri