Centrul vechi al Iașului, îngropat în ruine și țigăneală. Cum s-a împotmolit administraţia locală pe o stradă simbol
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 26.02.2021

Centrul vechi al Iașului, îngropat în ruine și țigăneală. Cum s-a împotmolit administraţia locală pe o stradă simbol

GALERIE
centu vechi iasi
  • centu vechi iasi
- +
În ultimii 76 de ani, Iaşul a fost ciopârţit de război, apoi de comunişti, apoi de cine a venit după ei. Puţinele părţi vechi ale oraşului care au supravieţuit atâtor încercări au acum de înfruntat încă una: nepăsarea faţă de trecut.
Ştiţi care stradă din Iaşi are, încă, cele mai multe monumente de patrimoniu? Dacă ne referim strict la număr, bd. Carol I: 43. Dar, dintre acestea, nu mai puţin de 23 sunt busturi şi monumente/ grupuri statuare. Pe strada Cuza Vodă putem să numărăm 31 de monumente, dintre care 9 sunt concentrate în incinta Mănăstirii Golia, iar unul este o statuie, cea a lui Miron Costin. Podiumul este completat de strada Păcurari: între Fundaţie şi fostul sediu al Societăţii Anonime Moldova (Tricotaje) sunt 29 de imobile cu acest statut, marea majoritate în stadiu avansat de degradare. Urmează Cimitirul Eternitatea, cu 28 de monumente mai altfel, iar Top 5 este completat de bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu 18 imobile de patrimoniu la care se adaugă statuia lui Gheorghe Asachi din faţa Şcolii Primare cu acelaşi nume.

Cititi si: Atenție mare la simptomele mici care anunță COVID! Studii în premieră pe sute de pacienți ieșeni

 

Cititi si: Horodniceanu versus Zămosteanu. O noapte fierbinte, iar azi, un verdict decisiv: liber sau închis!

Dintre acestea, strada Cuza Vodă păstrează încă parfumul epocii interbelice, mai ales pentru că aici este cea mai mare densitate de clădiri vechi pe o distanţă scurtă, doar 750 de metri. Strategia de turism a municipiului Iaşi şi a Zonei Metropolitane Iaşi 2018-2030 o menţionează, alături de strada 14 Decembrie 1989, drept păstrătoare a arhitecturii construcţiilor negustoreşti de secol XIX. Ambele „au potenţialul de a deveni arteră de shopping de lux sau food”.
 
Fără maşini, doar tramvaie
 
Strategia de turism propune pietonalizarea completă a străzii, împreună cu str. Costache Negri, bd. Ştefan cel Mare şi, în continuare, a str. Alexandru Lăpuşneanu în cadrul unui proiect ce ar trebui finalizat în 2023. Iaşul ar avea astfel 3,5 km de străzi pietonale, cu o creştere de 30 la sută a traficului de acest tip şi cu o altă creştere, de 20 la sută, a activităţii comerciale. 

Cititi si: Primarul Chirica și-a faultat deja contracandidaţii? Le-a furat o săptămână de precampanie

 
Dar asta nu e de ajuns: e nevoie şi de schimbarea înfăţişării acestor străzi, aşa cum au reuşit alte oraşe. Ceea ce sare în ochi este aspectul neîntreţinut al faţadelor. Mai mult, o sumedenie de firme şi reclame făcute exclusiv pe gustul deţinătorilor de spaţii comerciale dau un aspect de bazar acestor străzi istorice. Artera Cuza Vodă nu a scăpat nici ea de „decoraţiuni”, dublate de nelipsitele cabluri care atârnă pe stâlpii ruginiţi mai drepţi sau mai înclinaţi sub povara lor. La Sibiu, însă, o cunoscută firmă de telefonie mobilă a fost convinsă să renunţe la culoarea vie din brandul său ca să-şi poate pune totuşi firmă deasupra intrării din magazinul situat în centrul vechi.
 
La doi paşi, Biroul de reglementare a Publicităţii Urbane din Primăria ieşeană ezită încă să aplice un standard pentru firmele înfipte sau lipite de vechile ziduri. Doar banerele şi meşele par să se supună unor reguli care, şi ele, ignoră frumuseţea faţadelor.
 
 
Câteva, foarte puţine intervenţii, au încercat să scoată vechea Uliţă a Goliei la lumină: restaurarea zidurilor mănăstirii, într-un capăt, renovarea Palatului Braunstein lângă deja înnoitul Select, în celălalt capăt, Casa Balş de lângă Filarmonică – şi ea în întrucâtva restaurată, refacerea liniilor de tramvai şi, acum, a zonei din jurul Teatrului Naţional încă înseamnă prea puţin.Iar prezenţa unor grupuri sociale defavorizate în unele construcţii de patrimoniu le accentuează procesul de degradare, atenţionează documentul citat mai sus.
 
 
Prima tentativă, prima descurajare
 
Administraţia oraşului a încercat, cu ani în urmă, să refacă strada. Dar 80 la sută din clădirile de pe margine sunt proprietăţi private, precizează purtătorul de cuvânt al Primăriei. „Am avut în 2009 sau 2010 un proiect pe fonduri europene, cu intenţia de a reface toate faţadele clădirilor de pe Cuza Vodă. Ghidul solicitantului impunea însă va investiţiile cu bani europeni să fie făcute doar dacă autoritatea locală este proprietar. Noi am propus atunci proprietarilor să ne predea, prin comodat, pe perioada lucrărilor, să putem arăta că suntem proprietari acolo şi să atragem fondurile necesare. Dar 90 la sută dintre proprietari au refuzat, astfel că proiectul a fost abandonat”, ne-a declarat Sebastian Buraga. 
 
Primăria Iaşi are însă alte planuri. Casa Calimah-Ghika (sau Ghica-Callimachi, potrivit cercetătorului muzeograf Sorin Iftimi) şi cele de lângă Mănăstirea Golia vor fi restaurate de Municipalitate, în proprietatea căreia sunt, dar „de la Filarmonică încolo, aproape că nu mai avem nimic”. Forţarea proprietarilor să-şi restaureze faţadele, pe baza aceleiaşi legi aplicate la Oradea (scutire de impozit şi subvenţionarea dobânzii pentru credite destinate restaurării, respectiv impozit majorat de până la cinci ori pentru dezinteresul deţinătorului clădirii), nu e luată în calcul la Iaşi. Ruinele Fabricii de Ţigarete, unde Primăria a ajuns cu proprietarul în instanţă pentru neplata amenzilor, este exemplul care a tăiat curajul administraţiei locale.
 
Practic – am aflat de la directorul Ateneului, care a preluat în patrimoniu etajul unei case de peste drum de Casa Calimah – doar acest etaj va fi refăcut, chiar de la toamnă. Cealaltă casă de vizavi de fostul sediu al PNŢCD, cea lipită de zidurile mănăstirii, ar urma să ajungă de la Primărie la Ordinul Arhitecţilor. 
 
„Potenţialul este imens”
 
Dacă recâştigarea spaţiilor cu valoare turistică pare să fie dificilă la Iaşi, există un plan şi pentru reorientarea activităţilor comerciale de pe strada Cuza Vodă. Astfel, magazinele şi restaurantele ar trebui să fie deschise până spre miezul nopţii, iar ceea ce se vinde, să se înscrie în domeniul atelierelor de confecţionat suveniruri sau al activităţilor culturale specifice segmentului turistic. Sunt propuneri din Strategia de turism însuşită de administraţia oraşului, dar şi idei împărtăşite de ieşenii care ţin la imaginea cetăţii.
 
 
Strada Cuza Vodă şi piaţeta din spatele Teatrului au un potenţial enorm, reiauna dintre ideile adunate în Strategia de turism, în viziunea proprie, arhitectul Dragoş Ciolacu. „Sunt foarte multe proprietăţi. Dacă s-ar realiza un cadru conţinut, cam cum ar trebui făcut, – plombat, supraînălţat, demolat unde e cazul şi făcute plombe chiar moderne, la fel ca pe Lipscani unde s-a aplicat acest model –, Primăriei i-ar mai rămâne de făcut infrastructura: apă, canal, electricitate, dar fără firele care spânzură peste tot. La fel cum e în Centrul Vechi al Capitalei, care iată că a dat rezultate. Apoi, dacă fiecare vede că are potenţial, piaţa imobiliară începe să funcţioneze şi se refac clădirile pentru diverse restaurante, hoteluri, funcţiuni foarte vii. Or, Primăria nu poate să cumpere toate aceste clădiri”, a apreciat arhitectul.
 
 
Dragoş Ciolacu a adăugat că şi curţile interioare „trebuie animate cumva”. El a sugerat un proiect unitar care să redeseneze faţadele, de la ferestre până la sticla şi metalul folosite la faţade. La final, activitatea comercială ar trebui să se axeze pe branduri, şi nu pe articole second-hand sau pe gogoşerii, a adăugat arhitectul. Dragoş Ciolacu a amintit aici şi strada 14 Decembrie, care „e super şi are nişte curţi interioare o nebunie!”
Reţete sunt, iar experienţe, adică exemple de bune practici – cum s-ar numi ele în limbajul actual – sunt inclusiv în multe oraşe din ţară, a mai spus arhitectul, care ne-a mărturisit că este dispus să facă un asemenea proiect „de stradă” pro bono. „Potenţialul este imens”, a conchis el. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.