Cercetarea economică bazată pe experimente din lumea reală
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Cercetarea economică bazată pe experimente din lumea reală

GALERIE
AlinAndries
  • AlinAndries
- +

Experimentele naturale diferă de studiile clinice utilizate în medicină într-un mod important - într-un studiu clinic, cercetătorul are control complet asupra cui i se oferă un tratament (grupul de tratament) şi cui nu i se oferă tratamentul (grupul de control). Într-un experiment natural, cercetătorul are acces la date privind grupurile de tratament şi control, dar spre deosebire de un studiu clinic, indivizii ar fi putut alege ei înşişi dacă doresc sau nu să facă parte din grupul de tratament. Acest lucru face mult mai dificilă interpretarea rezultatelor unui experiment natural.

Anul acesta Academia Regală de Ştiinţe din Suedia a decis să acorde Premiul Nobel în Economie (a cărui titlu oficial este Premiul Băncii Centrale a Suediei în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel 2021) cercetătorilor David Card (Universitatea din California, SUA) „pentru contribuţiile sale empirice la economia muncii” şi lui Joshua D. Angrist (Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, SUA) şi Guido W. Imbens (Stanford University, SUA) „pentru contribuţiile lor metodologice la analiza relaţiilor de cauzalitate”.

Aceşti cercetători au arătat că experimentele naturale (situaţii apărute în viaţa reală care seamănă cu experimentele randomizate utilizate în medicină, psihologie şi alte domenii) pot fi folosite pentru a răspunde la întrebări importante pentru societate. Aceste experimente naturale se pot datora variaţiilor aleatorii naturale, modificărilor instituţionale sau a politicilor în anumite domenii. Experimentele naturale diferă de studiile clinice utilizate în medicină într-un mod important - într-un studiu clinic, cercetătorul are control complet asupra cui i se oferă un tratament (grupul de tratament) şi cui nu i se oferă tratamentul (grupul de control). Într-un experiment natural, cercetătorul are acces la date privind grupurile de tratament şi control, dar spre deosebire de un studiu clinic, indivizii ar fi putut alege ei înşişi dacă doresc sau nu să facă parte din grupul de tratament. Acest lucru face mult mai dificilă interpretarea rezultatelor unui experiment natural.

Într-un studiu inovator din 19941, Joshua Angrist şi Guido Imbens au arătat ce concluzii despre cauză şi efect pot fi extrase din experimente naturale şi au revoluţionat cercetarea empirică în ştiinţele economice. În activitatea de pionierat de la începutul anilor î90, laureaţii au analizat câteva întrebări importante în economia sociale şi a muncii - cum ar fi efectele salariului minim, a imigraţie şi a educaţiei asupra pieţei muncii - folosind experimentele naturale. David Card împreună cu Alan Krueger2 au arătat, folosind datele aferente industriei fast-food, că o creştere moderată a salariului minim nu determină o reducere a locurilor de muncă, fapt care contravenea teoriilor economice de la acea vreme. Într-un studiu din 19903, profesorul Card a arătat faptul că un flux mare de imigranţi (utilizând date privind emigranţii cubanezi în statul Miami în anii î80) nu a avut un efect semnificativ asupra salariilor muncitorilor cu o calificare mai redusă. Folosind un experiment natural4, Joshua Angrist şi Alan Krueger au arătat că un nivel mai ridicat de educaţie determină câştiguri salariale mai mari: efectul unui an suplimentar de educaţie asupra veniturilor este 9%.

Răspunsul la întrebări despre cauză şi efect nu se obţine uşor, deoarece nu vom şti niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă am fi făcut o alegere diferită. Acest lucru se aplică atât la nivelul indivizilor, cât şi la nivelul factorilor politici de decizie. Studiile realizate de laureaţi au reliefat faptul că dacă vrem să luăm decizii adecvate, trebuie să înţelegem consecinţele alegerilor noastre. De asemenea, cercetările au evidenţiat necesitatea unor analize empirice care să fundamenteze implementarea unor modificări de politici publice deoarece efectele pot fi diferite de cele aşteptate. Mai mult, dacă dorim să implementăm politici adecvate trebuie să estimăm şi efectele pe termen mai lung ale deciziilor şi politicilor adoptate şi nu doar efectele pe termen scurt.

 

1 Imbens G.W., Angrist J.D. (1994). „Identification and estimation of local average treatment effects”, Econometrica, 61: 467-476.

2 Card D., Krueger A.B. (1994). „Minimum wages and employment: A case study of the fastfood industry in New Jersey and Pennsylvania”, American Economic Review, 84: 772-784.

3 Card, D. (1990). „The impact of the Mariel boatlift on the Miami labor market”, Industrial and Labor Relations Review, 43: 245-257.

4 Angrist J.D., Krueger A.B. (1991). „Does compulsory schooling attendance affect schooling and earnings?” Quarterly Journal of Economics, 106: 976-1014.

 

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Armistiţiu ca să ce?

Cosmin PAȘCA

Armistiţiu ca să ce?

Propunerea unui armistiţiu este un semn de disperare din partea PNL. Un indiciu în plus că Iohannis şi Cîţu au aruncat ţara într-o criză politică fără să aibă un plan B, că baronii liberali joacă de două luni la cacealma, improvizează soluţii ca să câştige timp şi să se agaţe de putere.

Filmuletul zilei

opinii

O poveste (nebună) victoriană

Codrin Liviu CUȚITARU

O poveste (nebună) victoriană

Scriitorii sunt, din ce în ce mai mult, „regizorii” unor filme cu intrigi şocante, derulate, dinamic, în imagini pe hârtie, imagini creionate prin complicitate cu abilităţile onirice ale „consumatorului”, adică ale cititorului însuşi. Intervalul epic a ajuns spaţiul de desfăşurare a unor blitzkrieg-uri devastatoare cu imaginaţia celui de dincolo de fila cărţii.

Arta surâsului

Nicolae TURTUREANU

Arta surâsului

Această încercare de portret, săvârşită de mine în urmă cu cinci ani, şi reluată aici şi-acum, s-a vrut o punere în lumină a Vioricăi S. Constantinescu (27 mai 1943 - 22 oct. 2021). Pentru că Viorica însăşi emana lumină. Asta nu-i o metaforă (răsuflată), ci chiar modul de-a fi al unei fiinţe empatice, solare, exclamative şi interogative cât să nu tulbure „corola de minuni a lumii” celuilalt. A acceptat spontan să colaboreze la „Cronica veche”, bucurându-ne paginile cu traducţiuni şi comentarii „din lumi ce vorbeau în versuri”. Într-o vară şi într-o doară, mi-a spus (telefonic) că are o casă cu grădină, la Agapia, se duce să se odihnească în raiul acela. Îmi place să cred că-i tot acolo.

Instabilitatea politică şi performanţa economică

Alin ANDRIEȘ

Instabilitatea politică şi performanţa economică

Instabilitatea politică este considerată de economişti un factor care afectează negativ economia. Instabilitatea politică este definită în studiile economice ca fiind probabilitatea ca un guvern să fie demis şi înlocuit cu un alt guvern din cauza conflictelor sau a competiţiei vehemente dintre diferiţi politicieni sau partide politice.

pulspulspuls

Tot despre mâini înfinpe-n gât la partidoi: ce are nea Măricel şi n-are nea Vasile?

Tot despre mâini înfinpe-n gât la partidoi: ce are nea Măricel şi n-are nea Vasile?

Stăteam aseară la filosofat câte-n lună şi-n stele cu amicul Archibald Tănase, om cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, iar la un moment dat, de la Prolegomenele lui Kant şi Zarathustra lui Nietzsche, am început a analiza, în context, şi oareşce psihologie socială legată de feţele unora sau altora de prin politichia locală. 

Caricatura zilei

Mall

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.