Citește integral ediția nr. 26 a Ziarului de Sănătate

O nouă lucrare a Institutului de Cercetare din cadrul Centrului de Sănătate al Universității McGill ar putea duce la un tratament mai bun al tulburărilor de somn și al afecțiunilor neurologice.

Echipa McGill a identificat receptorul MT1 al melatoninei ca fiind un reglator esențial al somnului REM (Rapid Eye Movement/mişcarea rapidă a ochilor – MRO).

Somnul REM este esenţial pentru visare, consolidarea memoriei şi reglarea emoţională. În creier, receptorul MT1 al melatoninei are efect asupra unui tip de neuron care sintetizează neurotransmiţătorul şi hormonul noradrenalină, aflat într-o zonă cunoscută sub numele de locus coeruleus (pata albastră). În timpul somnului REM, aceşti neuroni se liniştesc şi îşi opresc activitatea.

Afecţiuni grave precum boala Parkinson şi demenţa cu corpi Lewy – pentru care în prezent nu există tratamente eficiente – sunt asociate cu întreruperile somnului REM.

„Această descoperire nu constituie doar un pas înainte pentru înţelegerea mecanismelor somnului, ci are şi un potenţial clinic semnificativ”, a declarat Gabriella Gobbi, cercetător principal în cadrul noului studiu publicat în Journal of Neuroscience, profesoară de psihiatrie la Universitatea McGill din Canada.

Somnul uman se desfăşoară într-o secvenţă precisă de etape non-REM şi REM, fiecare îndeplinind funcţii fiziologice distincte. Somnul REM joacă un rol esenţial în consolidarea memoriei şi în reglarea emoţională. Somnul non-REM susţine procesele fizice de recuperare şi refacere.

Întreruperile acestui ciclu pot afecta funcţia cognitivă şi pot creşte vulnerabilitatea în faţa bolilor neuropsihiatrice.

Până acum, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să identifice receptorul specific care declanşează somnul REM. Însă, noul studiu a identificat receptorul MT1 al melatoninei drept un reglator important al acestei etape a somnului.

Folosind un medicament nou care vizează receptorii MT1, cercetătorii au reuşit să mărească durata somnului REM la animalele folosite în cadrul testelor de laborator, reducând simultan activitatea neuronală.

„În prezent, nu există medicamente care să vizeze în mod specific somnul REM. Majoritatea medicamentelor hipnotice de pe piaţă, deşi prelungesc durata totală a somnului, tind să afecteze negativ somnul REM”, a precizat unul dintre coautorii studiului, dr. Stefano Comai, profesor la Universitatea din Padova şi cadru didactic la Universitatea canadiană McGill.

Potrivit cercetătorilor, continuarea studiilor asupra neurobiologiei şi farmacologiei somnului REM este esenţială pentru dezvoltarea unor tratamente specifice care ar putea îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor afectaţi de aceste boli debilitante.

Cercetarea este publicată în The Journal of Neuroscience.

Publicitate și alte recomandări video