Metoda, detaliată într-o lucrare ştiinţifică publicată luna aceasta în jurnalul Science Translational Medicine, implică dezactivarea unei gene numite kat7, despre care oamenii de ştiinţă au descoperit că joacă un rol esenţial în procesul de îmbătrânire celulară.

Terapia specifică pe care cercetătorii au folosit-o şi rezultatele obţinute reprezintă o premieră, a declarat una dintre conducătorii proiectului, profesor Qu Jing, în vârstă de 40 de ani, specialistă în medicină regenerativă la Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe din China (CAS).

''După şase-opt luni, aceşti şoareci prezintă o îmbunătăţire generală a aspectului şi a puterii de apucare şi, cel mai important, au o durată de viaţă extinsă cu aproximativ 25%", a declarat Qu.

Echipa de biologi din diferite departamente ale CAS a utilizat metoda CRISPR/Cas9 pentru a alege din mii de gene pe acelea care aveau o mare influenţă asupra senescenţei, termenul folosit pentru a descrie îmbătrânirea celulară.

Oamenii de ştiinţă au identificat astfel 100 de gene din aproximativ 10.000, iar kat7 s-a remarcat prin faptul că avea cea mai importantă contribuţie la senescenţa celulară, a explicat Qu.

Kat7 este una dintre zecile de mii de gene care se găsesc în celulele mamiferelor. Cercetătorii au inactivat-o în ficatul şoarecilor cu ajutorul unei metode numite vector lentiviral.

''Am testat funcţia genei într-o diversitate de tipuri de celule, în celula stem umană, celule stem mezenchimale, celule ale ficatului uman şi în celule ale ficatului şoarecilor şi la niciuna dintre aceste celule nu am observat niciun fel de toxicitate celulară detectabilă. Iar în cazul şoarecilor nu am observat deocamdată niciun efect secundar'', a precizat cercetătoarea.

Metoda este, însă, departe de a fi pregătită pentru teste clinice pe subiecţi umani, a subliniat Qu.

''Cu siguranţă, este încă necesar ca funcţia kat7 să fie testată pe alte tipuri de celule umane, pe alte organe ale şoarecilor şi pe alte animale în faza preclinică înainte de a utiliza strategia în cazul îmbătrânirii umane sau a altor probleme de sănătate'', a spus ea.

Qu şi-a exprimat speranţa ca următorul pas să fie testarea metodei pe primate, însă acest lucru ar necesita fonduri suplimentare şi mult mai multe cercetări.

''În cele din urmă, sperăm că putem găsi o modalitate de a întârzia îmbătrânirea, chiar şi cu un procent foarte mic... în viitor'', a adăugat cercetătoarea.AGERPRES