Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cercetătorii intenţionează să creeze o enciclopedie a mirosurilor din trecut

GALERIE
mirosuri
  • mirosuri
- +

Un grup format din istorici, experţi în inteligenţă artificială, chimişti şi parfumieri a anunţat marţi că intenţionează să redea pentru expoziţii mirosurile specifice din Europa din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea şi, în acelaşi timp, va realiza o enciclopedie a izurilor, informează marţi AFP, potrivit Agerpres.

Enciclopedia, o premieră de acest gen, "va permite utilizatorilor de internet să descopere modul în care mirosurile au modelat comunităţile şi tradiţiile noastre", se explică într-un comunicat al Universităţii Anglia Ruskin (Cambridge), una dintre cele şase structuri europene implicate în proiectul Odeuropa.

De asemenea, utilizatorii vor putea să plaseze în contextul lor istoric mirosuri care există şi în prezent, precum cel de rozmarin, foarte popular în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea deoarece i s-a atribuit puterea de a ţine la distanţă ciuma. Pe baza indiciilor regăsite cu ajutorul inteligenţei artificiale în texte istorice sau în picturi, chimiştii şi parfumierii implicaţi în acest proiect vor fi, de asemenea, responsabili de redarea mirosurilor specifice din anumite epoci - cum ar fi cel de tutun sau al unor parfumuri istorice - dar şi din unele spaţii, precum miasmele din zonele urbane provocate de revoluţia industrială.

"Unul dintre cercetătorii noştri se ocupă de picturi şi va încerca să recreeze parfumul (bătăliei) Waterloo", a declarat cu entuziasm istoricul William Tullett, profesor la Universitatea Anglia Ruskin. Probele de mirosuri reconstituite de cercetători vor fi prezentate începând de anul viitor la diferite muzee europene, vizitatorii având ocazia să plonjeze olfactiv în trecut.

Istoricul specializat în mirosuri a explicat că printre evenimentele viitoare se vor număra colaborări cu site-uri care se ocupă de reconstituiri istorice sau cu muzee în care publicul va putea încerca să facă asocierea dintre un miros şi pictura potrivită. 'Ceea ce îi interesează pe oameni este să ştie cum se trăia în trecut, cum mirosea", a explicat pentru AFP cercetătorul, care intenţionează să "ofere oamenilor o experienţă mai intimă a trecutului", dar şi "să îi încurajeze să dea atenţie în prezent mirosurilor din jurul lor". În opinia sa, anosmia cauzată de COVID-19 a readus simţul mirosului în prim-plan.

Proiectul Odeuropa, al cărui cost se ridică la 2,8 milioane de euro, va scoate totodată în evidenţă o dezbatere pe tema statutului mirosurilor. "Ar trebui considerate mirosurile ca aparţinând patrimoniului nostru cultural?", se întreabă Tullett. "Şi dacă da, trebuie să le conservăm pentru viitor?", a adăugat el.

În cadrul proiectului se va avea în vedere, de asemenea, dezvoltarea "unui 'nas computerizat' capabil să urmărească mirosurile şi experienţele olfactive prezente în textele digitalizate" în mai multe limbi, după cum a adăugat colegul lui Tullett, profesorul Peter Bell, de la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen, Germania.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri