‘În această perioadă, însă, prețul aurului a avut parte de o majorare de 38%, 2024 fiind al șaselea cel mai bun an privind creșterea prețului aurului din secolul XXI. Creșterea semnificativă a prețului aurului se datorează unor schimbări importante pe plan internațional, atât în ceea ce privește comportamentul investitorilor, cât și cel al băncilor centrale. Când vine vorba despre investitorii individuali, care de cele mai multe ori sunt cumpărători de lingouri și monede de aur, dar și de ETF-uri de aur, cererea globală pentru aurul de investiții s-a majorat cu 170% în ultimul an. Principalele surse privind creșterea spectaculoasă a cererii pentru aurul de investiții fizic sunt Europa și Asia. După un an în care europenii se concentrau mai mult pe vânzarea lingourilor și a monedelor de aur, pe fondul incertitudinilor politice și economice privind războiul comercial al SUA, suntem martorii unei schimbări a comportamentului investitorilor’, se arată într-un comunicat de presă al Tavex, comerciant de aur de investiții în Europa de Nord și un jucător din ce în ce mai important pe piața din România și Europa de Sud-Est.

Potrivit sursei citate, în pofida acestor creșteri, în continuare cererea pentru produse cu gramaje mari (de peste 20 de grame) este mai ridicată decât cea pentru produsele mici, iar motivul principal constă în faptul că marjele de preț în cazul produselor mai mari sunt mai reduse.

Totodată, investitorii globali au reînceput să opteze pentru aur prin ETF-uri, instrumente ce permit investitorilor să cumpere aur fără să îl dețină fizic.

‘Se mai numește și ‘aur pe hârtie’, întrucât investitorul deține doar o hârtie care dovedește că există o anumită cantitate de aur pe numele acestuia. Astfel, activele deținute de aceste fonduri au crescut cu 333% în ultimul an. Cele mai semnificative investiții au provenit din America de Nord – preponderent Statele Unite – respectiv din Asia. În cazul Asiei, China este cea mai mare piață de ETF-uri de aur, fondurile chineze reprezentând 80% din totalul acestor fonduri asiatice. Totuși, chiar și cu această creștere a activelor deținute de ETF-urile de aur, aceste fonduri reprezintă doar 8% din totalul activelor deținute de ETF-urile globale. În perioada 2010-2011, când prețul aurului a atins un record de aproape 2.000 de dolari pe uncie troy, fondurile de aur reprezentau peste 11% din totalul activelor deținute de ETF-uri la nivel global’, notează compania.

La nivel global, cererea de aur a crescut cu 1%, în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, până la 1.206 de tone.

În ceea ce privește băncile centrale, acestea continuă tendința de achiziție a aurului pe întregul mapamond. Astfel, în primele trei luni din 2025, instituțiile monetare ale lumii au achiziționat o cantitate netă de aur de 243,7 tone de aur, în scădere cu 21% față de primul trimestru din 2024.

Cele mai mari achiziții au fost realizate de Banca Națională a Poloniei (48,6 tone de aur). De altfel, Banca Poloniei este a XII-a bancă centrală în materie de rezerve de aur, cu 509 tone, depășind inclusiv Banca Centrală Europeană, emitentul monedei euro.

Alte achiziții semnificative au fost realizate de China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) și India (3,4 tone).

Conform datelor citate, în privința rezervelor de aur ale României, acestea se ridică la 103,6 tone, fără prospecte de extindere a acestora cel puțin în următoarele 12 luni.

Publicitate și alte recomandări video