Certificate „Liber de Covid”. Ideea penală a unui transportator pentru a-şi salva afacerea în pandemie
De teamă că pandemia COVID îl va falimenta, un transportator şi-a extins până în afara legii serviciile oferite pasagerilor. Ieşeanul, care transporta persoane spre Marea Britanie, a început să furnizeze şi teste PCR negative. Anchetatorii au avut la dispoziţei 14 astfel de teste, dar complicele ieşeanului a estimat numărul la aproximativ 200, în câteva luni.
În contextul pandemiei, Bogdan Caras avea din ce în ce mai puţini clienţi care să apeleze la serviciile sale de transport, începând să aibă dificultăţi financiare. Salvarea găsită de Caras a fost să apeleze la serviciile unui tânăr din Târgu Frumos, a cărui firmă, cu sediul într-un garaj, realiza soft la comandă. Caras nu avea nevoie de vreo aplicaţie, ci doar de hârtii, respectiv de buletine de analiză pentru pasagerii săi. Caras i-a cerut lui Ş.C. să-l ajute să falsifice buletinele, pentru a le vinde apoi pasagerilor. O primă tranşă de 5 buletine de analiză a fost realizată pe 24 iunie anul trecut.
Calitatea era ireproşabilă, Ş.C. generând şi codurile QR necesare pentru scanarea la frontieră. Încântat de rezultate, Caras a comandat, a doua zi, încă 9 buletine de analiză similare. Buletinele falsificate au fost vândute pasagerilor contra sumei de 150 lei bucata, sumă comparabilă cu preţul oficial al unui test PCR. După prima operaţiune de falsificare, Ş.C. a încercat să-l înveţe pe Caras cum să procedeze pentru a şi le falsifica singur, astfel încât implicarea tânărului să fie minimă. I-a instalat aplicaţia necesară, dar degeaba. Caras uita constant paşii pe care trebuia să-i facă, colaborarea dintre cei doi prelungindu-se.
„Afacerea” iniţiată de cei doi a ieşit la iveală după doar câteva zile. Unul dintre angajaţii Investigaţii Medicale Praxis SRL, firmă al cărei antet apărea pe buletinele false, a intrat în posesia unui astfel de act. L-a arătat soţiei unuia dintre administratorii firmei, care a făcut propria anchetă. Numărul generat în urma scanării codului QR nu figura în baza de date a societăţii. Administratorul a verificat şi următoarele numere, identificând în total 14 certificate false. Ancheta procurorilor a durat însă câteva luni, ceea ce a permis continuarea falsificărilor. Ş.C. a apreciat că ultima operaţiune fusese făcută în octombrie.
Caras a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la fals informatic în formă continuată. În faţa magistraţilor Judecătoriei, el şi-a recunoscut fapta, ceea ce i-a adus o pedeapsă uşoară, de 2 ani şi 4 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Sentinţa a fost atacată cu apel de reprezentanţii Praxis. Dosarul urmează să fie reanalizat de Curtea de Apel la începutul lunii noiembrie. În cazul lui Ş.C., procurorii au preferat să renunţe la urmărirea penală.
Publicitate și alte recomandări video