Chiar sub tratament, glaucomul evoluează permanent

03.12.2020 08:39:42

GALERIE

Foto
Video

Valentin Oncescu, 58 ani: „De câteva luni am constatat că îmi scade vederea și că văd tot mai rău. La început am pus pe seama faptului că sunt obosit dar, deși mi-am făcut un program zilnic de odihnă, lucrurile nu par să se schimbe în bine. În urmă cu o săptămână, când am mers la medicul de familie pentru a-mi lua rețeta pentru hipertensiune arterială, i-am povestit ce probleme am cu vederea. Mi-a spus că este posibil să am glaucom, și că, în timp aș putea orbi, dar că acest lucru nu poate fi stabilit decât de către medicul oftalmolog. Recunosc că m-am cam speriat, pentru că mi-am amintit că bunicul meu era orb de peste 10 ani, atunci când a murit, la 72 de ani, dar noi toți am crezut că și-a pierdut vederea din cauza bătrâneții. Nu știu nimic despre această boală, nu știu care sunt cauzele apariței ei, nu știu dacă se poate trata și cum anume, dar știu că îmi este foarte frică să nu orbesc“.

Prof. Univ. Dr. Dănuț Costin, Sef Clinică Oftalmologie, Spitalul Clinic de Neurochirurgie „N. Oblu“, Iași: „Glaucomul este o noţiune generică, deoarece include mai multe afecţiuni, o neuropatie optică progresivă, având ca evoluţie moartea celulelor ganglionare retiniene şi, implicit, pierderea vederii. Este greu de spus care este cauza apariției glaucomului. El pur și simplu apare, îl depistezi prin constatarea creșterii presiunii intraoculare și diminuarea vederii, a acuității vizuale. Există, însă, o serie de factori de risc, cum ar neuropatia optică, pe care am menționat-o, dar și fumatul, un regim alimentar neadecvat, hipertensiunea arterială, diabet etc. Dar glaucomul poate să apară și ca rezultat al altor afecțiuni, cum ar fi tumorile de orbită, tumorile intraoculare sau în urma unor traumatisme.

Așa cum ați sesizat și dumneavoastră, și aici mă refer la cazul bunicului care a orbit la 62 de ani, da, există și factorul genetic care poate fi incriminat. De exemplu, eu am în grijă câteva familii unde, din păcate, s-a transmis această suferință din generație în generație: bunic, fiu, nepot și strănepot, toți au aceeași problemă de sănătate. De aceea, noi recomandăm, atunci când depistăm un pacient cu glaucom, ca toată familia să se controleze, dar doar rudele de sânge.

În general, glaucomul afectează ambii ochi, dar simptomele nu sunt întotdeauna simetrice, adică debutul bolii poate fi la un ochi dar, în scurt timp, va fi afectat și celălalt.

Glaucomul poate să apară la orice vârstă, chiar și la copil, dar este mai frecvent la persoanele cu vârste peste 40 de ani. Este o boală progresivă care durează toată viața, pentru care nu se cunoaște încă niciun tratament care să o poată vindeca, dar pe care, de cele mai multe ori, o putem controla fie medicamentos, fie chirurgical. În ciuda multiplelor posibilităţi terapeutice din ziua de astăzi, unele glaucoame rămân refractare, presiunea intraoculară fiind în continuare crescută sau se constată o progresie a evoluţiei bolii prin pierderea câmpului vizual şi a vederii.

De cele mai multe ori, pacienţii cu glaucom nu prezintă simptome. Primul semn îl reprezintă, de obicei, pierderea vederii periferice sau laterale, însă aceasta apare târziu. Din acest motiv este recomandată efectuarea unui control oftalmologic regulat dar, mai ales, după vârsta de 40 de ani. Cei mai mulți pacienți se plâng de durere oculară, ochi roșii și de faptul că li se îngustează câmpul vizual, vedere în tunel, cum spunem noi.

Glaucomul poate fi clasificat ca primar, când nu este asociat cu altă afecţiune, sau secundar, atunci când apare din cauza altei afecţiuni (oculare sau sistemice) sau din cauza utilizării unor medicamente.

De asemenea, poate fi clasificat, în funcţie de starea unghiului iridocornean, în: glaucom cu unghi deschis şi glaucomul cu unghi închis (respectiv forma acută şi forma cronică).

Diagnosticarea glaucomului se poate efectua doar în urma unui consult oftalmologic de specialitate pe baza unui examen clinic specific completat de investigații.

Este foarte important diagnosticul precoce și corect al glaucomului, precum și prevenirea progresiei bolii prin controale oftalmologice repetate. Tensiunea intraoculară și examenul fund de ochi trebuie realizate la toate controalele.

Obiectivul major al strategiei de tratament în boala glaucomatoasă constă în scăderea presiunii intraoculare, cu menţinerea vederii pacientului şi a calităţii vieţii. Cert este că, la acest moment, pacienții cu glaucom beneficiază de o medicație foarte bună, care se dezvoltă de la o zi la alta. Pe de altă parte, există situații când, prin intermediul intervenției chirurgicale reușim să stopăm evoluția acestei boli și să menținem presiunea intraoculară în limite normale.

Când operaţiile clasice eşuează sau nu au şanse teoretice de reuşită, se recurge la implantul unui dispozitiv artificial de drenaj. În ciuda complicaţiilor care pot să apară, sistemele artificiale de drenaj rămân o soluţie de luat în seamă în strategia de tratament a pacienţilor cu glaucom refractar.

Sistemele artificiale de drenaj reprezintă o alternativă în cazurile extreme, când presiunea intraoculară nu poate fi controlată prin mijloacele clasice chirurgicale sau nechirurgicale. Cu o atentă selectare a pacientului şi a implantului, ochii care erau consideraţi pierduţi vor putea fi salvaţi. Calitatea vieţii pacienţilor este direct influenţată de păstrarea bună a acuităţii vizuale.

Cert este că strategia de tratament este influenţată de speranţa de viaţă a pacientului, de stadiul bolii, de momentul diagnosticării sale, de rata de progresie şi scăderea funcţiei vizuale.

Dar, ce vreau eu să vă spun este faptul că o vindecare completă într-o boală glaucomatoasă nu există niciodată. Glaucomul este o boală oculară care evoluează permanent, mai repede sau mai încet. Cu alte cuvinte, trebuie ținută sub control pentru toată viața. De aceea este extrem de importantă monitorizarea pacienților cu astfel de probleme. Această monitorizare constă în măsurarea tensiunii oculare - minimum o dată pe lună, deși de preferat ar fi ca acest lucru să se realizeze de două ori, lunar -, la fiecare trei luni să se efectueze o curbă tonometrică care va pune în evidență câmpul vizual și vederea, iar la șase luni, pe lângă curba tonometrică mai trebuie efectuat și un computer ocular în coerență optică, cel care ne va arăta dacă s-au mai înregistrat modificări la nivelul fibrelor optice, și nu numai..

Însă, primul pas pe care trebuie să îl faceți este acela de a vă prezenta la un medic oftalmolog care, în urma discuțiilor cu dumneavoastră și a investigațiilor specifice va stabili conduita terapeutică astfel încât evoluția bolii dumneavoastră să fie cât mai lentă“.

Cuvinte cheie: + glaucom, tratament

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.