Multe țări își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație.

În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care doresc să cumpere terenuri agricole, așa cum o fac deja cu potențialii cumpărători de tehnologie sensibilă, notează Braw.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, pe 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe focare de foamete în acest an, iar anul 2023 va fi și mai rău.

Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra în curând pe piața mondială, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite cereale pe piețele mondiale prin rutele feroviare ale Poloniei și României, dar a face acest lucru este laborios și costisitor.

China a cumpărat pe tot globul

Înainte de război, aproximativ 90% din cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime.

„În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole în diverse țări, de la SUA și Franța și până la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri.

În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, cu o închiriere de 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.)

Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare”, scrie experta AEI, citată de Știrile TVR. (defapt.ro)