Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

China, o putere globală mereu surprinzătoare (II)

GALERIE
Poza Plopeanu
  • Poza Plopeanu
- +

În materialul de astăzi, voi continua prezentarea unei cărţi importante care va apărea în curând în peisajul autohton, sub egida editurii Cartea Românească Educaţional. E vorba de cartea economistului-şef al Bloomberg Economics, Thomas Orlik, cu titlul „China. The Bubble that Never Pops”, apărută în 2020 la Oxford University Press. Vom parcurge şi analiza o perioadă extrem de dificilă atât pentru China, cât şi pentru întreaga economie mondială, începând de la marea criză financiară din 2008 şi până la problemele sistemice acute pe care le-a traversat economia chineză.

Marea criză financiară globală din 2008 a afectat economia Chinei, în special sectorul dinamic al exporturilor a avut de suferit. Acesta a fost grav perturbat, efectul contagiunii resimţindu-se imediat, în condiţiile în care principalii parteneri de comerţ ai Chinei erau afectaţi de colapsul consumului intern şi de lipsa de încredere endemică apărută în mod inerţial şi firesc. Imediat, premierul de atunci al ţării, Wen Jiabao, a anunţat un pachet de stimulare economică (cunoscut în literatura economică sub denumirea de bailout) în valoare de 4 trilioane de yuani. Această sumă însemna aproximativ 15 procente din PIB-ul ţării. În consecinţă, băncile chineze au redus dobânzile, s-a intensificat astfel procesul de creditare, dându-se drumul la fluxul de capitaluri care a inundat economia naţională. Acesta a fost canalizat, printr-un anumit artificiu, în special către administraţiile publice locale şi către proiecte strategice de anvergură. Pentru ceilalţi clienţi, în special persoane fizice, care doreau să achiziţioneze locuinţe sau maşini, au apărut aşa-numitele bănci din umbră (shadow banks), care s-au extins rapid şi au acordat bani ieftini acestor debitori, mulţi dintre ei însă de o calitate îndoielnică.

Se poate afirma că a avut loc o alocare dezastruoasă a unei resurse rare, capitalul. Datoriile se acumulau în ritmuri incredibil de mari. Ca o consecinţă (ne)intenţionată, piaţa imobiliară a început să duduie, se construiau oraşe-fantomă, nelocuite de nimeni, desprinse parcă din ficţiunile post-apocaliptice. Împrumuturile ipotecare, acordate în condiţii extrem de laxe pentru debitori, au înregistrat o creştere de circa 5 ori! În plus, consumul de autovehicule şi electrocasnice a explodat într-un ritm ameţitor.

În teorie, se afirmă că banii ieftini stimulează cererea, ceea ce transmite un semnal puternic în piaţă din partea celor care produc bunuri şi servicii, astfel că următorul pas raţional şi firesc constă în faptul că aceşti investitori încep să mute agresiv pe tabla de şah, generând astfel un exces al capacităţii de producţie! Rezultă de aici faptul că preţurile încep să scadă, la fel şi profiturile realizate! Este evident că dacă în faza de expansiune a economiei (boom), e o plăcere să investeşti bani ieftini, în faza de contracţie (bust), rambursarea datoriilor făcute pe repede înainte devine o povară greu de suportat, din care scapă cine poate, dacă poate şi, mai ales, dacă se înţelege bine cu statul!

Când a venit vorba despre firmele de stat, a apărut în context ceea ce se numeşte în literatura de specialitate hazard moral. Acesta a agravat situaţia, companiile publice gândind că nu vor fi lăsate să falimenteze, statul urmând să le plătească datoriile şi, astfel, vor scăpa basma curată (practica aceasta nu e ceva nemaiauzit sau nemaiîntâlnit, multe companii şi firme de stat româneşti cu datorii sau arierate mari acţionează identic, iar statul paternalist le salvează cu condiţia ca acestea să nu mai facă prostii în viitorul apropiat! Câtă naivitate sau …).

A doua jumătate a anului 2009 demonstra eficienţa pachetului de stimulare guvernamentală propus de statul chinez. Economia înregistra iarăşi o rată de creştere economică cu două cifre, aceasta în condiţiile în care existau deja numeroase semne de întrebare legate de sustenabilitatea acestui pachet, mai ales că majoritatea creditelor bancare se scurgeau către întreprinderi de stat nereformate şi ineficiente, cu mari probleme de productivitate şi armonizare cu ceea ce presupune dinamica unei firme private, iar consumatorul juca un rol marginal în economie.

A urmat momentul ca acest bailout să se stingă. În acest sens, condiţiile de creditare s-au înăsprit foarte tare. Însă, existau deja semnale legate de o supraîncălzire a economiei (termen care desemnează o creştere economică nesănătoasă, de obicei realizată artificial prin steroidizare, ceea ce determină ca PIB-ul efectiv să depăşească PIB-ul potenţial; sau, mai plastic spus, e ca şi cum un atlet aleargă suta de metri, în condiţii normale, în 9 secunde, însă după ce înghite steroizi anabolizanţi, parcurge aceeaşi distanţă în numai 8 secunde!), iar sectorul imobiliar oferea simptomele acestei probleme dificil de rezolvat şi cu consecinţe dezastruoase - preţuri nefiresc de mari, care trădau existenţa aşa numitelor bule speculative. În acest sens, s-a trecut la controlul preţurilor în mai multe domenii esenţiale ale economiei pentru a ţine sub control inflaţia care începuse să o ia razna.

Cel de-al patrulea ciclu economic s-a desfăşurat sub mandatul preşedintelui în exerciţiu al Chinei, Xi Jinping (în această funcţie din 2013). Primul pas făcut de Xi pentru a-şi întări autoritatea a fost anchetarea a zeci de mii de funcţionari publici chinezi pentru presupuse cazuri de corupţie. Preţul plătit a fost costisitor, fiind reprezentat de mari întârzieri în implementarea şi derularea proiectelor strategice care au afectat sumativ creşterea economică a ţării. Actualitatea demonstra că factorii de creştere economică valabili vreme de peste trei decenii, acum nu mai erau funcţionali. Era nevoie de un nou model de creştere economică, de un upgrade/update al modelului economic, mai ales în contextul politicilor stricte privind creditarea internă şi al crizei datoriilor suverane europene. În noua viziune, piaţa trebuia să joace rolul preeminent în tot acest proces sistemic legat de modul de distribuire a resurselor în economia chineză, în sensul în care se moştenise un aşa-numit stat developmental, în care planificarea şi controlul economice cădeau în sarcina unei autorităţi publice omnisciente, paternaliste, de tip factotum.

Preşedintele Xi şi-a propus prin programul Made in China 2025 ca ţara să devină o forţă în cercetare, inovaţie şi lider în tehnologiile viitorului. În plus, era nevoie de o abordare frontală şi nediscriminatorie a riscurilor care puteau afecta stabilitatea financiară şi socială. Astfel, reducerea îndatorării (proces cunoscut sub denumirea de deleveraging) a fost o prioritate a noii conduceri a ţării.

În 2015, a avut loc o criză puternică, piaţa de capital a colapsat, ceea ce a demonstrat că există încă suficient de multe vulnerabilităţi structurale importante. Era un paradox à la Chinoise, numit de Orlik drept sinofrenie (sinophrenia). Potrivit acestuia, perspectiva posibilă, fie ca marea Chină să piardă mult din turaţie ca mare putere a lumii (crize interne şi externe, decizii politice greşite, apariţia bulelor speculative în domenii vitale etc.), fie să devină lider mondial, provocând astfel agresiv leadership-ul Statelor Unite ale Americii, e deopotrivă adevărată. Finalul cărţii încearcă să surprindă faptul că viitorul este cel care ne va spune care dintre cele două faţete ale unei realităţi posibile este cea în care trebuie să credem!

Inima sus!

Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. al Departamentului Interdisciplinar Socio-Uman, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri