Primarul Mihai Chirica a mai fost inculpat o dată de procurori. El a fost audiat ieri din nou într-unul dintre cazurile imobiliare anchetate de DIICOT, alături de şefa Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei, Cristina Oţeleanu, şi de fostul arhitect-şef al instituţiei, Alexandru Mustiaţă. La finalul audierilor, celor trei li s-a atribuit calitatea de inculpat, fiind acuzaţi de abuz în serviciu. În acelaşi dosar, Mihai Chirica era deja inculpat, dar pentru omisiunea sesizării. Dacă, după ce rechizitoriul va ajunge în instanţă, Chirica va fi găsit şi vinovat, el ar putea fi condamnat la închisoare pe o durată de la 2 la 7 ani pentru abuz în serviciu şi de până la 3 ani, pentru omisiunea sesizării.

Procurorii DIICOT cercetează implicarea primarului şi a funcţionarilor municipalităţii în trei cazuri de nereguli imobiliare. Ancheta a plecat de la asocierea dintre municipalitatea şi Global Impex Distribution, firma care editează cotidianul „Bună Ziua Iaşi”, patronat de familia controversatului Ghiocel Asimionesei. Primăria a cedat 1.350 mp din fosta terasă „Zoiosul” de pe Sărărie pentru construirea unui sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune. În loc de pensiune însă, a fost construit un bloc de 5 etaje şi 29 de apartamente, care au şi fost puse în vânzare. În acest caz, Chirica a fost inculpat pentru omisiunea sesizării, fiind acuzat că ar fi avut cunoştinţă de emiterea unei autorizaţii ilegale, dar nu ar fi încunoştinţat autorităţile judiciare cu privire la acest fapt.

Audierile de ieri nu au vizat însă acest caz, ci alte două dosare imobiliare asupra cărora cercetările au fost extinse în decembrie anul trecut. Unul vizează condiţiile în care a fost construit un bloc printre case, pe strada Malu, în apropierea Palas. Acolo, Radu Holban a cumpărat în 2013 o casă cu 385 mp de teren, fără ieşire auto la stradă. Ulterior, a cumpărat încă 192 mp de la Primărie, a mai concesionat de la Primărie încă 354 mp, iar după un an, alţi 88 mp, prin concesionare directă. Pe cei 1.019 mp astfel obţinuţi a fost construit un bloc cu şase etaje şi 55 de apartamente. Locuitorii zonei au contestat energic proiectul, invocând afectarea structurii de rezistenţă a caselor învecinate, blocarea luminii soarelui pentru acestea, traficul deja supraaglomerat, ca şi lipsa spaţiilor verzi sau, mai grav, falsificarea unor planşe prin menţionarea unei căi de acces inexistente în realitate. Contestaţiile vecinilor au fost respinse de municipalitate.

Ultimul caz se referă la modul de autorizare a unei case din Bucium. Aceasta a fost construită fără autorizaţie, pe un teren extravilan. Ulterior însă, deşi Curtea de Apel decisese că lucrarea a fost ilegală, municipalitatea a autorizat intrarea în legalitate, eliberându-se certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire. Terenul a fost trecut practic în intravilan „din pix”.