anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Chirica pierde două procese de importanţă crucială pentru oraş. Soarta CET, în pericol

GALERIE
CET Iasi
  • CET Iasi
- +

Prima instanţă a respins cererea Primăriei de anulare a hotărârilor Consiliului Local care înfiinţează societatea de termoficare cu patrimoniul celor două CET-uri şi al regiei de distribuţie a agentului termic. Procesele se ţin lanţ din 2012, timp în care Curtea Supremă a confirmat pierderea celor două centrale, iar sumele revendicate au crescut la sute de milioane de lei pentru fiecare dintre părţi.

 

Tribunalul Iaşi a respins şi încercarea Primăriei Iaşi de a anula patru hotărâri adoptate de Consiliul Local în 2002, atunci când a fost înfiinţată SC Centrala Electrică de Termoficare Iaşi SA şi înzestrată cu patrimoniul CET I, CET II Holboca şi al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET).

Cele trei solicitări formulate toamna trecută de Municipiul Iaşi prin primar au fost disjunse în două dosare. Ultimul a primit ieri verdictul de respingere. Minuta publicată aseară pe portalul instanţelor consemnează că se "respinge ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Iaşi, reprezentat legal prin primar, în contradictoriu cu pârâta Centrala Electrică de Termoficare Iaşi S.A., prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. asociat coordonator Mititelu Corneliu, privind constatarea nulităţii absolute a actelor juridice civile reprezentate de Actul constitutiv al SC CET IASI nr. 2114 din 05.06.2002, precum şi a actului subsecvent reprezentat de încheierea judecătorului delegat nr. 606 din 26.06.2002 emisă de ONRC". Municipalitatea poate să formuleze recurs în termen de 15 zile de la primirea comunicării oficiale.

Primăria Iaşi vs. Consiliul Local Iaşi

Celălalt dosar a primit aceeaşi decizie încă de luna trecută. Aici, Primăria Iaşi şi lichidatorul judiciar al CET Iaşi SA au amândoi dubla calitate de reclamant/pârât, în vreme ce Consiliul Local are doar eticheta de pârât. Instanţa a decis în acest caz, pe 8 octombrie, că "respinge ca tardivă acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Iaşi, reprezentată legal prin primar, în contradictoriu cu pârâta Centrala Electrică de Termoficare laşi S.A., prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. asociat coordonator Mititelu Corneliu, şi pârâtul Consiliul Local al municipiului Iaşi, privind constatarea nulităţii absolute a actelor juridice civile reprezentate de: HCL nr. 133/1.04.2002, HCL nr. 136/29.04.2002, HCL nr. 211/24.06.2002 şi HCL nr. 272/22.07.2002". Şi în acest dosar, termenul de recurs este fixat la 15 zile, dar portalul instanţelor de judecată nu menţiona până ieri dacă hotărârea a fost atacată.

Acţiunea Primăriei Iaşi a fost iniţiată cu două luni înainte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe la sfârşitul anului trecut, într-un alt proces cu lichidatorul judiciar. Instanţa supremă a decis pe 5 decembrie că CET Iaşi SA nu mai aparţine Municipalităţii, însă primarul Mihai Chirica a declarat, două zile mai târziu, că, dimpotrivă, primăria ieşeană nu a pierdut, ci chiar are de încasat bani de pe urma societăţii înfiinţate în 2002, responsabilă cu asigurarea agentului termic către populaţia şi instituţiile publice ieşene. Ar fi vorba de o creanţă în sumă de 258 de milioane de lei, reprezentând taxe şi impozite neplătite, la care se adaugă 439 de milioane de lei, investiţiile derulate din 2013 până acum la cele două centrale, a precizat primarul într-o conferinţă de presă.

Ce spun cele patru hotărâri CL de care primarul vrea să scape

În mod cert, Primăria va contesta deciziile Tribunalului Iaşi, încercând să anuleze cele patru hotărâri emise în 2002, pe vremea primarului Constantin Simirad – consilier al lui Mihai Chirica, cel puţin până luna trecută.

Prima hotărâre decide înfiinţarea noii societăţi, Termoelectrica SA, prin preluarea patrimoniului CET I, CET II Holboca şi RADET. Patru săptămâni mai târziu, pe 29 aprilie 2002, numele societăţii este schimbat în CET Iaşi SA şi se aprobă constituirea Comisiei de preluare a Centralelor Electrice de Termoficare Iaşi, pe bază de protocol încheiat între părţi, conform HG nr.104/14.02.2002. Preşedintele comisiei era primarul de atunci, Constantin Simirad, vicepreşedinţi – viceprimarii de la acel moment, iar secretar, Lăcrămioara Vernică, la acea vreme secretarul Consiliului Local.

A treia hotărâre aprobă protocolul de preluare a CET I şi CET II. Cea de-a patra nu este de găsit pe pagina de internet a Primăriei, dar este menţionată în întâmpinarea juriştilor Municipalităţii în procesul deschis cu un an în urmă la Tribunalul Iaşi. Astfel, HCL nr. 272/2002 stabileşte "trecerea imobilelor din domeniul public al Municipiului Iaşi în domeniul privat al Municipiului Iaşi, cu excepţia reţelelor de termoficare, şi constituirea ca aport la capitalul social al CET SA a bunurilor ce constituie patrimoniul privat al Municipiului Iaşi", cu menţiunea că hotărârea a fost adoptată ulterior aprobării Actului constitutiv al SC CET Iaşi SA.

Sumele revendicate: de la 20 de lei la sute de milioane

Bătălia din instanţe a început cu mai bine de 8 ani în urmă, când o licitaţie controversată a fost adjudecată de o firmă care a obţinut astfel dreptul de valorificare a fierului vechi, practic a instalaţiilor CET, contra unei sume de 4,7 milioane de euro. Abia după ce câştigătoarea s-a apucat să taie în bucăţi instalaţii şi utilaje prin curtea CET, administraţia ieşeană s-a trezit, încercând să mai salveze ceva. Procesele s-au ţinut lanţ la Iaşi, dar şi la Bucureşti şi Bacău. Sumele pretinse drept despăgubiri au crescut în tot acest timp, iar în faţa judecătorilor au ajuns acum să se bată două şi chiar trei firme de lichidare judiciară. Societatea care a câştigat licitaţia în 2012 a intrat la rândul ei în reorganizare, la fel şi un alt creditor al CET Iaşi SA..

Acesta nu e singurul paradox. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, s-a luptat eroic să fie înscrisă la masa credală cu suma de 28 de euro în echivalent lei la data plăţii şi 20 de lei cheltuieli executare. A reuşit abia astă-vară.

Toată această telenovelă se apropie însă de un final care, după cum pronostica anul trecut unul dintre adversarii politici ai primarului, se va sparge tot în capul ieşenilor. Asta, nu pentru riscul de a rămâne fără încălzire, cât pentru ameninţarea deloc neglijabilă pe care o reprezintă sumele reclamate pentru bugetul oraşului. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II)

Alexandru LĂZESCU

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II)

Într-un fel chiar şi Eurovisionul a arătat de ce mulţi europeni, mai ales cei din grupul nordic şi de pe flancul estic, nu au deloc încredere că o Europă suverană sub comandă franco-germană, decuplată de „anglo-saxoni”, le-ar putea asigura securitatea.

opinii

Cântăreţul cântăreţilor

Briscan ZARA

Cântăreţul cântăreţilor

Era o situaţie aproape incredibilă. E ca şi cum ai accepta la un concert de operă pe cineva care nu are voce decât de cântat sub duş, doar că să primească şi acela un salariu, din milă, din compasiune sau vreun interes. De fapt nu cred că exagerez dacă zic că în asta constau de fapt eşecurile pe bandă rulantă din toate domeniile de activitate din această ţară: lipsa de profesionalism a oamenilor.

Te văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta?

Cristina DANILOV

Te văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta?

Avem o provocare imensă, tocmai conștientizăm că sinuciderea există, că este o situație care necesită intervenție urgentă, că depășește situația în care cineva vrea doar să atragă atenția. Am auzit pe cineva spunând „Hai să vorbim despre sinucidere ca să nu mai vorbim despre sinucideri”, așa că va trebui, că ne place sau nu, să vorbim despre asta.

Preşedintele îngrijorării noastre

Mihai DORIN

Preşedintele îngrijorării noastre

Trăim vremuri grele, războiul e la fruntarii, starea de sărăcie şi depresie a populaţiei se adânceşte, iar ca un blestem cu repetiţie, clasa politică a coborât la cel mai de jos nivel de competenţă din toată istoria noastră post-decembristă. 

pulspulspuls

Iată un pasaj care trebuie citit cu mare atenţie şi cu băgare de seamă

Iată un pasaj care trebuie citit cu mare atenţie şi cu băgare de seamă

Stimaţi ieşeni, vă oferim pe astăzi un pasaj, unul mic dar tare interesant, din rechizitoriul care a dus la condamnarea la 10 ani a fostului premare de Bucureşti Sorin Oprescu. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X