Dacă prima doză are o rată de acceptare relativ bună, rapelul înregistrează un declin semnificativ, ajungând în unele comunități la doar 20%. Acest fenomen este alarmant, mai ales în contextul în care România a raportat 77,8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. Printre principalele cauze ale acestei scăderi se numără lipsa de informare corectă, dezinformarea răspândită pe rețelele de socializare și barierele sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, insuficiența resurselor materiale, eliminarea vaccinării în școli și dificultățile legate de transport. Un studiu realizat de Salvați Copiii România evidențiază aceste probleme.

La Iași, medicii confirmă că, deși se așteptau ca numărul cazurilor de rujeolă să scadă, acesta s-a menținut la un nivel similar cu cel din vârful sezonului, din luna februarie, când aproximativ 15 copii ajungeau zilnic la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, diagnosticați cu rujeolă. Medicii subliniază că, dintre pacienții internați în ultima perioadă, niciunul nu era vaccinat.

• Citește și: 16 cazuri de rujeolă la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași

Pot apărea encefalita post-rujeolică, miocardita sau pneumonia rujeolică

Dr.  Cătălina Ionescu, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Copii din Iași, avertizează asupra riscurilor asociate rujeolei, explicând că această boală poate avea urmări grave, cum ar fi meningita, care poate lăsa sechele neurologice. De asemenea, pot apărea encefalita post-rujeolică, miocardita sau pneumonia rujeolică, complicații care, în unele cazuri, pot duce la deces.

Medicii de familie spun că există multe probleme care împiedică vaccinarea copiilor. Printre cele mai mari obstacole se numără faptul că părinții care nu își vaccinează copiii nu sunt trași la răspundere și că vaccinarea în școli a fost eliminată. Aceste schimbări au dus la scăderea numărului de copii imunizați, mai ales în zonele izolate sau sărace. Pentru a crește numărul celor vaccinați, medicii cer reguli mai stricte și campanii mai puternice de informare. La nivel local, ei spun că este nevoie de mai mulți asistenți medicali care să ajute în comunități, de mai puțină birocrație, de transport gratuit pentru pacienți și de o implicare mai mare a liderilor minorităților.

• Citește și: Zeci de copii cu rujeolă ajung zilnic la Spitalul „Sf. Maria” din Iași! Medicii estimează o scădere a cazurilor la finalul lunii

Dacă rapelul nu este făcut, vaccinarea devine mai puțin eficientă

Dacă rapelul nu este făcut, vaccinarea devine mai puțin eficientă, iar copiii rămân expuși riscului de a face rujeolă, chiar dacă au primit prima doză. Medicii de familie au o misiune dificilă: trebuie să țină evidența copiilor care au nevoie de rapel, să le explice mereu părinților cât de importantă este vaccinarea completă și să îi ajute să depășească fricile legate de a doua doză (sau a treia, dacă prima a fost administrată la 9 luni). Problema este și mai mare din cauza perioadei lungi dintre doze – 4 ani – ceea ce face mai greu ca părinții să țină pasul și să continue vaccinarea la timp.

În România, rujeola s-a răspândit rapid, iar între 1 ianuarie 2023 și 5 martie 2024 au fost confirmate 7.243 de cazuri și 8 decese. Dintre persoanele care au murit, trei erau bebeluși de 7-8 luni, prea mici pentru a fi vaccinați, iar alți trei erau copii cu vârste între 11 luni și 1 an, care nu fuseseră vaccinați. De asemenea, doi adulți, de 24 și 35 de ani, și-au pierdut viața din cauza rujeolei, niciunul dintre ei nefiind vaccinat. Aceste cifre arată cât de periculoasă poate fi rujeola, mai ales pentru cei care nu sunt protejați prin vaccinare.

Publicitate și alte recomandări video