De Sănătate

Punem punctul pe știi

Cifre șocante: Iașul a înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimii 100 de ani. De 11 ani numărul nou-născuților scade continuu. Care e explicația

joi, 05 februarie 2026, 03:57
4 MIN
 Cifre șocante: Iașul a înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultimii 100 de ani. De 11 ani numărul nou-născuților scade continuu. Care e explicația

Iașul a înregistrat în acest an cel mai mic număr de nașteri din ultimii 100 de ani: aproximativ 6.000 de copii, potrivit datelor centralizate de maternitățile din oraș. Maternitatea „Cuza Vodă” a raportat 4.833 de nașteri, iar la Maternitatea „Elena Doamna” au venit pe lume 1.167 copii. Doar Maternitatea Arcadia, cea de-a treia maternitate din Iași, a anunțat o creștere a numărului de nașteri, cu 17% față de anul trecut.

Potrivit unei analize realizate de „Ziarul de Iași”, statisticile din ultimii 11 ani arată o scădere constantă a natalității. La Maternitatea „Elena Doamna”, numărul nașterilor a oscilat între 900 și 1.000 începând cu anul 2014, însă anul acesta a fost înregistrat cel mai mare număr din acest interval, respectiv 1.167 de nașteri, cu 148 mai multe față de anul anterior.

În schimb, la Maternitatea „Cuza Vodă”, scăderea este mult mai accentuată. Dacă în 2015 au fost înregistrate 6.022 de nașteri, în prezent numărul a ajuns la 4.833, cu 1.189 mai puține. Doar în ultimul an s-a constatat o diferență de 309 nașteri în minus.

Moldova era cunoscută pentru familiile mari, cu 8-10 copii

Prof.dr. Maria Stamatin, medic primar în Pediatrie și Neonatologie și coordonator al Departamentului Mama și Copilul de la Arcadia, spune că, în trecut, Moldova era cunoscută pentru familiile mari, cu 8-10 copii. Astăzi, medicul pune scăderea natalității pe seama unei serii de factori socio-economici: pur și simplu decizia familiilor de a face copii este una la care ajung mai greu.

CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ ZDI – Cum distruge stilul de viață viitorul țării? De ce scade natalitatea și cum ne afectează: opinii ale specialiștilor ieșeni

„Nu cred că lipsa de încredere în sistemul de sănătate este cauza, deoarece, în general, maternitățile din România, indiferent de nivelul lor, respectiv unu, doi sau trei, sunt bine organizate, dotate și funcționale. Prin urmare, nu există motive reale pentru o neîncredere în sistemul medical obstetrical și neonatologic din România. Consider că principalele cauze ale scăderii natalității sunt sărăcirea populației și exodul tinerilor către străinătate”, a precizat medicul.

Medicul subliniază că, pentru creșterea natalității, este esențial ca tinerilor să li se asigure condiții de trai decente și oportunități reale de muncă în România, cu salarii care să le permită întreținerea unei familii.

Rata fertilității se situează la aproximativ 1,8 copii per femeie

Prof.dr. Bogdan Doroftei, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea „Cuza Vodă”, atrage atenția că România se confruntă cu cea mai scăzută rată a nașterilor din ultimii 100 de ani. Totuși, raportat la alte țări, rata fertilității se situează la aproximativ 1,8 copii per femeie. Acesta subliniază faptul că, în esență, deciziile legate de conceperea unei sarcini țin în primul rând de generația aflată în prezent la vârsta reproductivă. Acești tineri au anumite modele de viață: sunt educați să obțină mai întâi un statut social, un loc de muncă stabil și o locuință, urmând ca abia apoi să își întemeieze o familie. Potrivit specialistului, această abordare reprezintă un mit.

„Vârsta optimă pentru obținerea unei sarcini este între 20 și 25 de ani, însă, în această perioadă, majoritatea cuplurilor se află la începutul vieții de cuplu și al carierei, ceea ce face dificilă asumarea responsabilității unui copil. În schimb, stabilitatea financiară și profesională este, de regulă, atinsă după vârsta de 35 de ani, moment în care fertilitatea femeii nu mai este la nivel optim”, a explicat medicul.

Totodată, medicul atrage atenția că toate turbulențele de pe piața internațională, indiferent dacă ne dorim sau nu, vor avea un impact și asupra României. Potrivit acestuia, societatea românească s-a dezvoltat exponențial în ultimii 30 de ani și a devenit dependentă, inclusiv din punct de vedere medical, de ceea ce se întâmplă la nivel european și global.

„În primul rând, impactul se resimte la nivel financiar, mai ales în contextul conflictelor armate care pot escalada și se pot extinde la nivel european. Nesiguranța locurilor de muncă și temerile tot mai frecvente legate de o posibilă criză economică, alimentate de situația de la graniță, accentuează această stare de incertitudine. În același timp, inflația și cheltuielile tot mai mari asociate creșterii copiilor pun o presiune suplimentară asupra familiilor. Sper să existe o revenire compensatoare în următorii cinci ani”, a specificat dr. Doroftei.

În ultimul an, între 7.000 și 70.000 de tineri aflați la vârsta productivă au părăsit România

Dr. Doroftei atrage atenția că imigrația este un factor extrem de important. În ultimul an, între 7.000 și 70.000 de tineri aflați la vârsta productivă au părăsit România, fenomen cunoscut ca „exodul creierelor”. Aceștia au fost formați aici, pe banii statului, iar costul mediu al instruirii fiecărui individ se ridică la aproximativ 50.000 de euro. Astfel, țara pierde resurse umane valoroase, în timp ce tinerii își construiesc viața și familia în alte state europene.

CITEȘTE ȘI: România fără copii, țară fără viitor | Adesea, problema e la bărbați, nu la femei. Cât de greu este pentru cuplurile de peste 35 de ani să facă un copil

„Ziarul de Iași” a dedicat un dosar amplu problemei natalității, analizând-o din multiple perspective. Materialul abordează atât dificultățile legate de infertilitate, cât și metodele moderne de tratament, cum ar fi fertilizarea in vitro (FIV). În plus, dosarul discută cauzele principale ale scăderii natalității, de la factorii economici și sociali, la migrația tinerilor și lipsa infrastructurii adecvate pentru creșterea copiilor (mai multe informații AICI).

 

 

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii