anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 23.09.2020

Cifre, voturi şi coaliţii (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Referindu-ne strict la partide, vom ilustra în cele ce urmează situaţia celor două principale partide: PSD şi, în textul de săptămâna viitoare, PNL.

În textul publicat săptămâna trecută am reamintit cititorilor, dacă mai era nevoie, că sondajele de opinie naţionale pe tema votului pentru Parlament nu sunt relevante în alegerile locale, nici măcar în cazulvotului pentru consiliile judeţene. Totuşi, ele contribuie la definirea unor orizonturi de aşteptare atât pentru partide, cât şi pentru public. Referindu-ne strict la partide, vom ilustra în cele ce urmeazăsituaţia celor două principale partide: PSD şi, în textul de săptămâna viitoare, PNL.

Pentru Partidul Social Democrat, exceptând situaţia în care ar reuşi o revenire de ultimă oră, se profilează un scor slab în competiţia pentru consiliile judeţene, plus consiliul general al capitalei (CGMB). Nu va fi, probabil, cel mai slab scor al partidului în acest tip de scrutin: înfrângerea din 1996 are toate şansele să rămână recordul negativ, dar el a fost înregistrat într-o altă„epocă politic㔺i, în plus, în condiţiile unui spectru politic mult mai fragmentat decât astăzi. Un scor slab a fost înregistrat şi în 2008, dar atunci social-democraţii au venit aproape la egalitate cu partidul lui Traian Băsescu. Acum, însă, dacă s-ar ajunge la rezultate apropiate de cifrele din sondajele pentru legislative (săptămâna trecută am făcut referire la cel mai recent barometru IMAS - Europa FM), PSD ar risca să înregistreze cea mai categorică înfrângere în raport cu principalul adversar direct - în acest caz, PNL.

Sunt multe elemente care „ţin” destul de jos scorul PSD. Desigur că ne-am putea referi la tendinţa unei părţi din electorat de a respinge, adesea virulent, acest partid; de asemenea, prezenţa Pro România rupe un segment important din zestrea electorală a partidului -şi aşa mai departe. Dar, făcând abstracţie de aceşti factori, trebuie să observăm că este pentru prima oară, după 1989, când PSD (sau antecesorii săi) intră în alegerile locale fără a-şi convinge militanţii şi electoratul că are şanse rezonabile să guverneze după viitoarele legislative. În 1996, deşi fluxul anti-PDSR era evident, simpatizanţii partidului sperau ca, în toamnă, Ion Iliescu să facă ceva în aşa fel încât să inverseze tendinţa. În 2008, deşi partidul se menţinea la cote reduse, susţinătorii săi sperau că potenţialul de coaliţie acumulat de PSD - era pentru prima dată când se colabora bine cu un partid istoric (PNL) - îl va propulsa la guvernare în ciuda opoziţiei preşedintelui Băsescu.

Acum, „modelul 2008” nu mai pare deloc aplicabil, dar şi mai grav este că nu pare să funcţioneze nici „modelul 1996”. Nu există o personalitate puternică, nu există nici idei în care oamenii partidului să creadă cu pasiune. Probabil că mulţi social-democraţi ar accepta ideea că singura variantă în care PSD ar redeveni principalul partid de guvernământ este aceea în care liberalii suferă (sau îşi provoacă singuri) un dezastru politic. Deocamdată, criza sanitarăşi efectele ei însoţitoare nu au generat un asemenea scenariu.

Revenind la cifre, probabil că orice scor sub 25 la sută (voturi pentru consiliile judeţene şi CGMB) va fi considerat un eşec major, din toate perspectivele posibile. Succesele parţiale pe care le-arputea înregistra PSD, inclusiv eventuala păstrare a primăriei capitalei, ar fi greu de prins într-un tipar optimist-ascendent, indiferent cât de imaginativi ar încerca să fie liderii şi comunicatorii partidului. Dacă, însă, acest nivel va fi atins, conducerea ar putea gestiona mai bine problemele interne care, în mod cert, vor apărea, mai ales că se apropie momentul configurării listelor pentru Parlament.

Apoi, probabil că oamenii cu responsabilităţi în PSD intuiesc cât de important ar fi, în perspectiva alegerilor din toamnă, să le poată spune membrilor şi simpatizanţilor că partidul se luptă cu liberalii pentru locul întâi, nu cu USR-PLUS pentru locul al doilea. Aşa cum par să stea lucrurile acum - din nou, datele de sondaj nu trebuie extrapolate - s-ar putea ca acest obiectiv să fie greu de atins. Totuşi, localele reprezintă un tip de scrutin pe care PSD l-a agreat întodeauna, în timp ce USR-PLUS se află în faţa primei încercări naţionale (excluzând din calcul experienţa USB, în 2016).

În fine, chiar dacă în PSD există grupuri favorabile cooperării sau chiar fuziunii cu Pro România, în aceste alegeri cele două partide sunt concurente. Raportul de forţe între cele două partide ar fi, conformsondajului de opinie menţionat mai sus, de 2:1 (PSD - 20,6%, Pro România - 10,6%). Dacă el se va menţine şi la votul din această lună- mai ales în cazul în care social-democraţii nu ar atinge 25% la consiliile judeţene - conducerea PSD ar fi confruntată cu presiuni suplimentare. Tot timpul, această formaţiune s-a simţit confortabil fără competitori credibili pentru segmentele „sale” din electorat, iar eventuala contrazicere a acestui enunţ ar fi extrem de deranjantă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cifre, voturi şi coaliţii (III)

Lucian DÎRDALA

Cifre, voturi şi coaliţii (III)

Fără a uita că duminică votăm în alegeri locale, că răspunsul la întrebarea unui operator este altceva decât votul şi că scorurile din sondaje nu „călătoresc” de la un scrutin la altul, ar fi realist să observăm, totuşi, că PNL nu are motive majore de insatisfacţie.

Filmuletul zilei

opinii

Perfectul diplomat

Florin CÎNTIC

Perfectul diplomat

A plecat dintre noi, săptămâna trecută, unul dintre cei mai eleganţi şi influenţi, la nivel internaţional, oameni pe care i-a avut vreodată Federaţia Română de Fotbal: Mircea Pascu.

O istorie de plâns în batiste

Radu PĂRPĂUȚĂ

O istorie de plâns în batiste

Cuvinte mici, dificultăţi mari

Ioan MILICĂ

Cuvinte mici, dificultăţi mari

Printre românii trecuţi prin învăţătură ca Trăsnea prin şcoală, am auzit, în repetate rânduri, spusa că gramatica e „chestia aia” pe care trebuie să o înveţi cândva, când eşti mic, şi pe care o uiţi atunci când te faci mare. N-ai, dom’le, ce face cu ea! E aridă şi inutilă!

pulspulspuls

Cum a fost făcut “muci” Maricel Popa chiar de şeful lui?

Cum a fost făcut “muci” Maricel Popa chiar de şeful lui?

Noi înţelegem că emisiunile astea electorale sunt puse mai pe seară la teveuri, ca să aibă lumea răgaz să se uite la ele mai pe îndelete, dar nu le mai duceţi, bă nene, mult după ora 20, că iote ce se întâmplă cu ăştia ce au faimă să nu le prea ducă la ureche!

Caricatura zilei

Șoric

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.