Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cifre, voturi şi coaliţii (III)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Fără a uita că duminică votăm în alegeri locale, că răspunsul la întrebarea unui operator este altceva decât votul şi că scorurile din sondaje nu „călătoresc” de la un scrutin la altul, ar fi realist să observăm, totuşi, că PNL nu are motive majore de insatisfacţie.

În acest ultim text înaintea alegerilor locale, analizăm situaţia Partidului Naţional Liberal, formaţiune ce conduce în sondajele de opinie naţionale şi, totodată, partidul care a învins în cele două scrutine desfăşurate anul trecut: oarecum neaşteptat în cazul europarlamentarelor, deloc surprinzător în competiţia prezidenţială.

În momentul în care reuşeau, în plină campanie pentru funcţia supremă, să înlăture PSD de la guvernare şi să instituie un guvern minoritar, liberalii sperau că inferioritatea parlamentară nu-i va împiedica să controleze evoluţiile politice ale anului 2020. Se conturau, cel puţin la nivel declarativ, două probe: restabilirea votului în două tururi pentru primari (de preferinţă, însoţită de eliminarea votului într-un singur tur pentru preşedinţii de consilii judeţene), respectiv forţarea alegerilor legislative anticipate în aşa fel încât PSD să nu aibă timp să-şi revină din şocul înfrângerilor. Ambele erau dificil de îndeplinit, în actualele condiţii politice şi constituţionale, iar izbucnirea epidemiei şi refacerea unei majorităţi parlamentare sui generis în jurul PSD le-au zădărnicit.

Astfel că, la mijlocul lui martie, pentru liberali a început un semestru bizar. Pe de o parte, au apărut riscurile şi oportunităţile guvernării de criză; pe de altă parte, au fost nevoiţi să asiste la campania parlamentară disperată a social-democraţilor de a-şi refideliza segmentele electorale favorite, împărţind bani care nu există, dintr-un buget viitor pe care ştiu că nu ei îl vor administra. În aceste condiţii, balonul din sondaje, umflat la maximum imediat după prezidenţiale, a dispărut mai rapid decât se aşteptau liderii PNL, ajungându-se - conform Barometrului IMAS-Europa FM - la ceva ce seamănă cu un plafon situat la puţin peste 33 la sută din opţiunile publicului, în cazul unui vot pentru parlament.

Fără a uita că duminică votăm în alegeri locale, că răspunsul la întrebarea unui operator este altceva decât votul şi că scorurile din sondaje nu „călătoresc” de la un scrutin la altul, ar fi realist să observăm, totuşi, că PNL nu are motive majore de insatisfacţie. În Barometrul sus-menţionat, scorul liberalilor pe luna septembrie este cu şase puncte peste cel de la europarlamentare şi cu mai puţin de cinci puncte sub cel înregistrat în primul tur de candidatul lor la prezidenţiale, Klaus Iohannis (iar un preşedinte în funcţie are, de regulă, un segment de sprijin mai vast decât cel al partidului din care provine).

Cu alte cuvinte, dacă ne referim la alegerile de duminică, liberalii pot spera nu doar să vină pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de consilieri judeţeni (plus consilierii generali ai capitalei), componenta cea mai „politic-partizană” a localelor, ci şi să depăşească net următorul clasat. Dacă scrutinul sus-menţionat ar reproduce diferenţa din Barometru în raport cu PSD, rezultatul ar fi nu doar modificarea substanţială a hărţii politicii locale, ci şi transmiterea unui semnal puternic pentru viitoarele alegeri legislative.

Pe de altă parte, dacă duminica viitoare vor fi reproduse cât de cât fidel cifrele din sondaje, liberalii vor vedea, fără prea mare plăcere, cum se îndepărtează şi mai mult perspectiva ca PNL să domine autoritar zona non-PSD a spectrului nostru politic (numită uneori, oarecum impropriu, zonă de centru-dreapta). Alianţa USR-PLUS îşi va oficializa forţa în teritoriu - atâta câtă este - şi va rămâne, pentru PNL, un concurent demn de luat în seamă la legislative. Şi, eventual, un interlocutor şi mai dificil în eforturile de creare a unei coaliţii guvernamentale, după 6 decembrie.

Pentru prima dată după 1990, liberalii au intrat sau intră în alegeri ca favoriţi în trei scrutine consecutive: prezidenţialele, locale şi legislative. Este, de asemenea, pentru prima dată după 2004 când principalul lor adversar, PSD, nu mai deţine monopolul asupra zonei numite - din nou, oarecum impropriu, de centru-stânga. În mod normal, un asemenea moment ar trebui să fie cadrul ideal pentru lansarea unui program politic şi de guvernare (naţională şi locală) care să marcheze ţintele partidului pentru următorii patru ani, dincolo de fondurile aşteptate de la Uniunea Europeană sau de angajamentele pe care ele le presupun. Deocamdată, un asemenea reper lipseşte, iar candidaţii PNL, mai ales primarii aflaţi în funcţie, se axează aproape exclusiv pe latura administrativă. În curând, însă, cu sau fără presiunile crizei sanitare, liberalii ar putea intra în criză de timp. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri