Cinci situații bizare în traficul din Iași. Cât de periculoasă e semnalizarea rutieră în oraş
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

sambata, 08.05.2021

Cinci situații bizare în traficul din Iași. Cât de periculoasă e semnalizarea rutieră în oraş

GALERIE
semafor_podu_ros
  • semafor_podu_ros
- +

Circulația rutieră este unul dintre domeniile de importanță majoră pentru individ și societate, la noi și în oricare altă parte. Îmi spun adeseori aceasta, chiar dacă e o evidență, și mă tot încurajez să cred că există certamente undeva în urbea noastră un organism competent, un corp local de specialiști, oameni cu studii, cu expertiză, cu empatie, în definitiv cu grijă și frică chiar și pentru viața lor, bănuind că și ei sunt șoferi.

Știm cu toții că semnele de circulație au menirea de a reglementa fără dubiu conduita șoferilor în trafic, că sunt gândite cu acea primară intenție de a se evita incidentele rutiere, dar mai ales consecințele acestora. Mai știm că, cel puțin în teorie, ele trebuie să fie cât mai vizibile, plasate în scop anticipativ și preventiv, iar atunci când se presupune o anumită dificultate de orientare, trebuiesc folosite și presemnalizări. Din care pricină, îmi permit să afirm că, decât să amplasezi un semn de circulație slab sau cu un anumit grad de neclaritate, mai bine nu o faci deloc. Argumentul este ușor de intuit: cel care nu îl vede (sau nici măcar nu îl presupune) nu îl va respecta și va fi culpabil de accident, iar cel care îl vede (îl știe, eventual) are încredere în norma și regula pe care acesta o presupune, se încumetă la respectarea lui și va deveni o posibilă victimă. 

Trecând de aceste puncte de vedere foarte generale, voi reveni la titlul articolului cu câteva elemente specifice din traficul ieșean.

Pentru că nu am la îndemână statistici oficiale care să îmi permită analize cauzale, voi recurge la observațiile directe din viul cotidianului și o să mă opresc pentru aceasta la un singur tronson de drum: Trei Sarmale- Podu Roș. Nu știu cât de reprezenativ este acest segment pentru ansamblul Iașului, dar cei aproximativ cinci kilometri de drum public sunt suficienți ca să subliniem gravitatea lucrurilor. Ei bine, avem nu mai puțin de 5 situații bizare, locații pe care eu le consider periculoase, rezultând, în medie, câte una per kilometru:

1.      Prima bizarerie - Intersecția de la „Trei sarmale”: semafoarele din 3 străzi secundare (2 artere ale Șoselei Bârnova și încă una de vis-a-vis) primesc simultan culoarea de trecere pentru a se înscrie în una dintre benzile Șoselei Bucium; însă, niciunul dintre șoferii aflați pe verde continuu nu este atenționat în vreun fel anume de această concomitență, încât se înscrie fără griji spre stânga sau spre dreapta, cu risc major de coliziune.

2.      A doua bizarerie - Lățimea benzilor de la intrarea în marketul Lidl Bucium, (aflată într-o curbă): din cele patru benzi normale pe care le are drumul, în intersecția respectivă s-a mai încropit o a cincea, iar dimensiunile sunt nefiresc de mult reduse; într-atât încât două autobuze care merg pe același sens trebuie să-și dea prioritate unul altuia (la mica înțelegere) pentru a nu se ciocni. Să ne punem în locul unui șofer care nu cunoaște drumul, eventual conducând un vehicul de mari dimensiuni (cum sunt adesea prezente TIR-urile în zonă), care se trezește deodată cu aproximativ un metru de bandă „furat”, aceasta într-o curbă, fără niciun indicator de preavertizare vizibil, fiind practic invitat „să se descurce” la fața locului.

3.      A treia bizarerie - Pasarela Bucium: oricare dintre capete, pe oricare dintre sensurile de mers: într-un capăt avem o dificultate majoră de înscriere în bandă pentru cei care vin din B-dul Poitiers și vor să meargă pe Drumul Hoților (nu puțini) - problema fiind lăsată în voia sorții și la bunăvoința șoferilor -, iar în celălalt un fel de semisinusoidă (posibilă invenție autohtonă) pe care nu cred că a înțeles-o vreun șofer „din prima” atunci când și-a făcut „jucăuș” apariția pe caldarâm, după cum nu cred că este cineva care să nu aibă emoții când trebuie să intre sau să iasă din această minune a marcajelor rutiere (situația este uneori hilară, pentru că, din precauție, de multe ori șoferii semnalizează curba, creând în felul acesta și mai multă confuzie).

4.      A patra bizarerie - Intersecția Țesătura-Cotnari: aceleași unduiri ale benzilor, marcate  ici cu linie continuă, colo cu linie întreruptă, de-ți vine și să râzi și să plângi, cel puțin până te obișnuiești cu anomalia.  Pentru că, pe nesimțite, din două benzi pe sensul tău de mers ai trei și, tot așa, după 50 de metri iarăși ai două, atenția pe care o solicită orice intersecție aduce aici ceva în plus: dacă vrei să scapi teafăr trebuie să te asiguri, culmea, și în spate, ca nu cumva să dea peste tine vreun șofer care n-a mai văzut vreodată o așa semnalizare.

5.      A cincea bizarerie - Sensul giratoriu Podu Roș: 2 semafoare montate în cascadă, la nici 50 de metri distanță unul de altul. După ora din zi, fie funcționează ambele (oarecum sincron), fie în cea mai mare parte din timp doar primul, al doilea fiind pe galben intermitent. Spusă ca o glumă, cred că este unul dintre locurile în care ți se verifică abilitatea de Start-Stop în 20 de metri. Dacă treci testul și vrei să mergi spre Nicolina, trebuie să fii atent la un alt semafor montat la o înălțime care trece cu mult de plafonul de vizibilitate pentru un șofer  de statură normală; iar dacă și de această dată îți iese figura și nu te accidentezi, apare surpriza că trebuie să cedezi trecerea celor care intră în sensul giratoriu dinspre Palat, aceasta fără semnalizare și, în primul rând, fără logica mișcării valabilă în sensurile giratorii.

Așa că te întrebi după 20 de ani de vechime în traficul ieșean, suspectându-te de incapacitatea de a înțelege „noile timpuri”: cine, câtă și ce fel de siguranță rutieră are în vedere sau, mai bine zis, cui îi pasă?

Veți spune poate că îmi lipsește perspicacitatea șoferului modern (adică furios și iute, cum zice filmul), dar această „binevenită calitate” nu poate fi un principiu asumat în semnalizarea rutieră, nici la Iași și nici prin alte orașe ale lumii pretins civilizate, capitale istorice sau nu.

Nu vreau să cred că este posibil să fi ajuns atât de rău din perspectivă comunitară, încât circulația rutieră să fie tratată drept o banală activitate a unui birou (sau serviciu) funcțional ca o piesă de recuzită improvizată în decorul administrativ, fiind eventual caracterizabil de amatorism sau, mai grav, de dezinteres.

Sociolog Dumitru Dulgheru, Iași

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Obsesiile microbiştilor români

Nicolae GRECU

Obsesiile microbiştilor români

„Ne-a furat arbitrul” şi „jucătorul X ne-a vândut la pariuri” sunt unele dintre acestea.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Episodul de azi, penultimul din această serie, conţine o succintă prezentare a confuziei medievale dintre denumirile istorice Dacia versus Danemarca, respectiv Dacus versus Danus, confuzie pe baza căreia autori contemporani construiesc ipoteze aberante, cu motivaţie „patriotică”, dar cu un puternic iz protocronist.

După Înviere

pr. Constantin STURZU

După Înviere

Cea mai importantă predică a Domnului a fost una fără cuvinte. A început în Ghetsimani, cu sudoarea Lui, care "s-a făcut ca picături de sânge" (Luca 22, 44) şi a continuat pe Cruce, până la gestul de a-Şi da duhul de bunăvoie, nu pentru că fusese biruit de moarte. 

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

În atenția DIICOT

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.