Cine a dat cu VAR pe clanță

sâmbătă, 25 ianuarie 2025, 03:00
1 MIN
 Cine a dat cu VAR pe clanță

Tehnologia avansează cu pași repezi, dar nici o inteligență artificială nu va reuși să scoată refrenul „hoții, hoții” din cugetele și simțirile microbiștilor de fotbal.

Acușica se împlinesc trei ani de când fenomenul VAR a intrat pe stadioanele românești de fotbal întru sprijinul arbitrilor, în primul rând, dar și al grupărilor fotbalistice care se plâng mereu de teroarea fluierașilor. Care, să recunoaștem, sunt infailibili în mintea unora. Dacă ar fi curat ca lacrima, insul îmbrăcat în negru cu fluier (sau fanion) nu are de ce să greșească, fiindcă este „dobă de regulamente”. Dar de unde atâta lacrimă? Ei sunt coruptibili până în vârfurile unghiilor, spun experții din tribune martori la borcanele tuturor pretinselor tranzacții. Ei nu pot greși, ei numai fură (nu e perfect simplu) și ca atare tribunele au dovezi indubitabile să-i taxeze de pungași.

De fapt, chiar ne place să credem că apărarea imaginii acestor oameni a fost unul dintre motivele introducerii asistenței video în arbitraj, după multe lupte fără folos. Nu este greu de amintit că printre cei care s-au opus VAR au fost arbitrii înșiși, doar de dragul marotei cu suveranitatea „cavalerilor fluierului” pe teren. Cert este că orgoliul acestora a fost mult cocoloșit pentru că; 1. VAR nu dă decizii, ci doar atenționează; 2. VAR poate invita arbitrul la marginea terenului să vadă înregistrarea fazei pricinoase și 3. Arbitrul decide în final ce și cum conform propriei suveranități. Bineînțeles, aceste pretinse axiome sunt îmbrăcate și încălțate în straie mioritice astfel încât 1. VAR emite recomandări pe care un arbitru, mai ales tânăr, trebuie să le ia în seamă; 2. Dacă te invită șeful la televizor de cele mai multe ori decizia inițială se revocă; 3. Arbitrul trebuie să fie atent ce decide deoarece propria suveranitate se judecă la comisie. Totul îmbrăcat în trasparența opacizată a sistemului lui kir Vassaras.

Caz concret la Cluj: în cabina VAR, un corifeu, Istvan Kovacs; pe teren, un pifan, George Cătălin Roman pe numele său. Meciul „U” Cluj-Gloria Buzău a fost pe cale de a se termina cu o surpriză uluitoare, dar pifanul Roman a acordat gazdelor două penalty-uri la ordinul (pardon, recomandarea) corifeului Istvan. Dacă primul a mai fost cum a mai fost, al doilea a stârnit ilaritate. Inițial micuțul Roman nu a dat niciun penalty, dar marele Kovacs a fost de altă părere. Arbitrul are dreptul să-și mențină decizia chiar și după vizionare, dar cazurile astea sunt rarisime, numai unii cu tupeu gen Colțescu ar fi în stare. Ar fi însă interesant de știut ce a ciripit Kovacs în casca lui Roman. 1. „Vezi, dragă Georgică, mi se pare că e un pui de penalty acolo, uită-te și vezi ce faci” sau 2. „Bre, amețitule (chiorule) dă penalty acolo. Dacă nu mă crezi, uită-te și ai să mă crezi”. Dacă Roman și-ar fi menținut deciziile, ar fi de admirat. Dacă Roman și le-ar fi schimbat, conform vizionării fazelor, ar fi fost o eroare, dar dintre cele omenești. Dar dacă el a acționat pe calapodul „am înțeles, să trăiți” și s-ar fi dus la ecran de amorul artei, e chiar o problemă de sistem. Nu vom ști niciodată chiar dacă se preconizează, pe plan mondial, publicizarea acestui soi de discuții. Până atunci, oamenii de bine din peluze, tribune și fotolii vor ajunge la concluzia că arbitrii din teren și cei din mașină sunt de aceeași teapă, „hoții, hoții”, iar achiziționarea &implemenarea VAR a fost o cheltuială inutilă. Oare chiar așa să fie?

Nu am văzut statistici cu procentele greșelilor de arbitraj corectate cu sprijinul VAR, dar se vede chiar cu ochiul liber că efectul este sensibil și covârșitor pozitiv. Se vede clar la fiecare etapă și fiecare își poate imagina cum ar fi arătat respectiva rundă cu rezultatele decise fără consultarea asistenței video. Unii, mai pasionați de calcule, ar și întocmi clasamente virtuale pe baza lor. Până acum, dacă un sfert din numărul erorilor s-ar elimina prin contribuția VAR ar fi un bun început. Iar dacă arbitrii ar avea personalitatea necesară și în fața colegilor din cabină, nu numai a actorilor din teren, parcă se zărește și o continuare. Cât despre scandărilor unora-altora, nu avem ce le face pentru că mentalitățile nu se schimbă la comandă.

Tehnologia avansează cu pași repezi – zice un clișeu uzat – dar nici o inteligență artificială nu va reuși să scoată refrenul „hoții, hoții” din cugetele și simțirile microbiștilor de fotbal.

PS: După război, și șeful importat din străvechea Eladă, kir Kyros, a ieșit albind și prestația corifeului și a pifanului. Cică ambele decizii au fost corecte. Vorba caimacamului Vogoride: „Țe gogomnanie, frațicule!”

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii