anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 12.08.2022

Cine a fost mai bun primar, Constantin Simirad sau Gheorghe Nichita? Spuneti-va parerea pe site-ul nostru

GALERIE
siminichi
  • siminichi
- +

A doua dezbatere la care va invitam, dupa cea privindu-i pe Beatrice Rancea si Cristian Hadji Culea, ii are in vizor pe primarii postdecembristi ai iasului. Cei doi acopera mai bine de 20 de ani de administrare a orasului din biroul de la Palatul Roznovanu, o perioada de timp destul de mare ca sa faca, in unele cazuri, comparatiile irelevante. Altfel erau conditiile acum doua decenii, altfel se obtineau banii, o alta structura administrativa desena peisajul bugetar in Romania. Si totusi putem invita cititorii la o dezbatere. Sunt multe puncte comune din a caror perspectiva pot fi vazuti amandoi. Mai jos, cateva elemente ajutatoare.

Constantin Simirad

 

      Constantin Simirad a avut un rol important in mentinerea echilibrului politic in Iasi dupa alegerile din 1990 si 1992, el fiind o contrapondere serioasa la fostul FSN sau FDSN. In jurul sau a prins putere ceea ce mai tarziu avea sa fie Conventia Democratica, filiala Iasi. A fost principalul stalp al opozitiei pentru perioada 92-96. Dar activitatea sa politica nu a tinut loc de asfaltat strazi sau gestionat treburile curente ale orasului. De altfel, ca politician a avut vocatia sfarsiturilor tragice, chiar ridicole. A infiintat Partidul Moldovenilor, o insailare politica usor caricaturala, pe care l-a amanetat la sfarsit la PSD. Peste multi ani a sfarsit la UNPR un alt partid de stransura din guvernarea PDL. Totusi rolul sau politic de la inceput nu poate fi neglijat.

     Ca primar a gestionat orasul din pozitia unui conservator arghirofil, enervant de atent la putinii bani pe care-i are in portofel. A avut grija de regiile din subordine cu ajutorul carora a carpit infrastructura rupta a orasului. A fost primul din tara care a gasit posibilitatea de a inregistra venituri extrabugetare pe care le-a dirijat spre asfaltarea strazilor. S-a ingrijit sa asigure caldura in locuinte, dar fara sa modifice in vreun fel sistemul de termoficare. De altfel s-a temut sa faca gesturi mari. Nu a reformat nimic si nu a luat cu imprumut nici un ban pentru investitii. A avut grija de spatiile verzi, fiind cel care a sistematizat parcul din Tirgul Cucului. A dus un razboi dur cu tonetarii din Cucu pe care i-a mutat in statia Padurii. A avut si o oarecare vocatie de ctitor. A facut piata din fata Universitatii de Medicina si Farmacia, cu statuia Romaniiei Mari, a construit Seminarul Ortodox din Copou si a modernizat pietele agroalimentare Indepemdentei si hala Centrala. A fost obsedat de coruptie, din acest motiv alegandu-se cu critici din partea oamenilor de afaceri. Aproape oricine intra in biroul sau era privit ca o persoana care vrea sa se imbogateasca nemeritat pe seama primariei. La sfarsitul celui de-al doilea mandat a scapat insa haturile din mana, Primaria fiind implicata, prin functionarii sai,  in mai multe scandaluri de coruptie. Totusi nimeni nu a adus vreo proba serioasa care sa indreptateasca suspiciunile la adresa lui Simirad.

      Pe scurt, Simirad a lasat orasul in postura in care l-a gasit, ceva mai curat insa dar sufocat intr-o atmosfera vetusta din multe puncte de vedere. Prestatia sa ca presedinte de Consiliu Judetean nu o analizam acum. Cei care il sprijina spun ca a fost pe ansamblu un primar cinstit si iubitor al orasului. Criticii sunt de parere ca felul oarecum "mosnegesc" de a conduce a fost o frana pentru Iasi.

A doua dezbatere la care va invitam, dupa cea privindu-i pe Beatrice Rancea si Cristian Hadji Culea, ii are in vizor pe primarii postdecembristi ai iasului. Cei doi acopera mai bine de 20 de ani de administrare a orasului din biroul de la Palatul Roznovanu, o perioada de timp destul de mare ca sa faca, in unele cazuri, comparatiile irelevante. Altfel erau conditiile acum doua decenii, altfel se obtineau banii, o alta structura administrativa desena peisajul bugetar in Romania. Si totusi putem invita cititorii la o dezbatere. Sunt multe puncte comune din a caror perspectiva pot fi vazuti amandoi. Mai jos, cateva elemente ajutatoare.

Gheorghe Nichita

 

     Gheorghe Nichita are un ascendent de tehnician mai degraba decat de politician. El a fost directorul RAJAC, regia de apa a judetului, iar in timpul lui s-au derulat investitii foarte mari. In anii 90 zone intregi din Alexandru si Dacia erau aprovizionate cu apa doar cate cinci sau sase ore pe zi, in timp ce astazi au apa curenta non stop. Daca Simirad are vocatia sfarsiturilor tragice, Nichita sta sub semnul inceputurilor chinuite. A candidat de mai multe ori la Primarie din partea PD si a pierdut la scoruri umilitoare. Chiar ascensiunea in PSD s-a facut greu, iar nominalizarea la Primarie a fost un miracol aproape facut de siretul senator Ion Solcanu si de un Constantin Simirad satul de primarie la acea vreme.

      Primul mandat a fost confuz, cu investitii in infrastructura care amenintau sa se eternizeze si care starneau mai mult nervii electoratului. A castigat al doilea mandat la mustata, lumea creditandu-l totusi pentru curajul antreprenorial. Al doilea mandat a fost o explozie investitionala. Multe proiecte esentiale de infrastructura au fost demarate. Pasajul de la Fundatie, pasarela Dacia - Canta, parcul de la Ciric si amplul program de reabilitare a strazilor si liniilor de tramvai il fac pe Nichita sa spuna ca in oras se fac acum cele mai mari investitii in infrastructura din ultimii 40 de ani. Totusi sunt persoane care vad total diferit lucrurile. Iasul este indatorat prin creditul Dexia, iar obiectivele acestuia nu aduc bani. De ce trebuia cheltuit creditul pe strazi si nu pe altceva care ar fi adus castiguri imediate la bugetul primariei? Fondurile europene nu sunt un merit personal si, daca strabati Romania, vei vedea ca investitii similare sunt peste tot. Asa sunt vremurile, spun criticii, nu-i meritul sau. Apararea primarului spune ca diferentele intre Iasi si celelate orase sunt mari, atat in ceea ce priveste suma accesata cat si rapiditatea executiei. Aceste lucruri depind de echipa, nu sunt o caracteristica a vremurilor. Un merit al sau ar fi insa sprijinirea proiectului Palas in pofida tuturor criticilor si a atacurilor in justitie. Este cea mai mare investitie privata de acest gen din tara iar o contributie importanta, fara a o diminua pe cea a investitorului, apartine primarului.

    Spre deosebire de Simirad a fost mai deschis fata de oamenii de afaceri, dar a si fost acuzat ca a favorizat doar pe unii dintre acestia. Aparatorii sai spun ca spiritul  antreprenorial a facut posibile investitiile actuale si ca Iasul avea nevoie de asa ceva. Criticii afirma ca a indatorat orasul cu investitii nesabuite.

Asadar avem doi primari din ultimii 20 de ani prezentati dintr-un punct de vedere care favorizeaza ce a facut fiecare dintre ei. De dragul schimbului de idei, va invitam la o dezbatere civilizata pe forumul redactiei. Cine a fost mai bun?

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Liviu Dragnea să ne ierţi

Liviu Dragnea să ne ierţi

Dosarele deschise cu greu de procurori împotriva suspecţilor de abuz şi alte infracţiuni se tot înfundă. Unele se închid, mai nimeni nu e vinovat de nimic. După fumul gros de la gazele jandarmilor din 10 august, peste evenimentele din piaţă se aşază ceaţa unei justiţii inerte. Ceaţa persistă şi azi, dar azi ştim deja multe şi lucrurile deja nu mai par ceea ce păreau pe-atunci.

opinii

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

Tehnologie şi muzică (2)

Neculai SEGHEDIN

Tehnologie şi muzică (2)

Chitarele electrice au pătruns în România în anii '50-'60, odată cu muzica rock-and-roll, devenită, apoi, muzica rock. Bineînţeles că limitările ideologice ale vremii nu permiteau o dezvoltare pe scară largă a culturii rock, un curent muzical care era o expresie a libertăţii de exprimare şi care utiliza mijloace de expresie artistică nemaivăzute până atunci. Însă, cu toate barierele de comunicare cu vestul, tinerii din România, în special studenţii, erau la curent, atât cât se putea, cu noile orientări muzicale occidentale. Pe lângă aceste constrângeri, mai apărea o problemă, aceea a instrumentelor muzicale, care presupuneau o tehnologie nouă, aveau costuri ridicate, se procurau greu şi nu se fabricau în ţară.

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

pulspulspuls

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Iacătă, stimaţi telespectatori, că, graţie unei vigilenţe sporite a unui amic de la presa concurentă din târg, am intrat şi noi în posesia unei fotografii document. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.