Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cine a fost mai întâi: Freud sau canapeaua?

GALERIE
Cristina Danilov
  • Cristina Danilov
- +

Te întinzi pe spate, şi priveşti un tavan alb. În dreapta canapelei, pe un fotoliu, un domn bărbos, cu ochelari, îţi pune întrebări despre relaţia cu mama ta. Eşti tu, Freud şi o canapea pe care stai relaxat. Pentru mulţi oameni aceasta este prima imagine care le vine în minte atunci când se gândesc la psihanaliză.

Ideea că această piesă de mobilier, canapeaua, ar putea fi atât de utilă în terapie este greu de înţeles la început. Totuşi, o piesă nelipsită azi din casele noastre, pare să faciliteze cel mai important proces al psihanalizei: asocierea liberă. Asocierea liberă este procedura prin care pacientul spune tot ce îi vine în minte - fără cenzură, fără inhibiţie şi fără a căuta prea mult eleganţa cuvintelor. Este esenţială psihanalizei pentru că aşa se dezvăluie inconştientul. Când ne relaxăm, trecem în acea stare în care ne amintim sentimente şi amintiri uitate, în care obţinem acces la senzaţii, fantezii de orice fel, anxietăţi, furie şi dorinţe profunde.

Freud a recunoscut că i-a venit ideea instalării unei canapele în cabinetul său pentru că, de fapt, nu putea suporta să fie privit de alţi oameni timp de opt ore pe zi - o afirmaţie de o sinceritate debordantă. Dar există şi motive mai profunde decât acesta. Utilizarea canapelei schimbă ritmul interacţiunii. Pe lângă faptul că face loc pacientului să spună mai multe, există loc pentru analist să gândească mai mult - iar analiştii au nevoie de multă libertate şi spaţiu pentru a gândi pentru a-şi face treaba bine. Ei trebuie să asculte profund, să reflecteze şi să facă conexiuni pentru a începe să înţeleagă ce se întâmplă în lumea interioară inconştientă a pacientului. Deci utilizarea canapelei ajută atât pacientul, cât şi analistul să se relaxeze, pentru a lăsa gândurile să rătăcească, pentru a obţine acces la mintea inconştientă pentru a găsi un contact şi o înţelegere mai profundă.

Canapeaua lui Freud, expusă la Muzeul Freud din Londra, dăruită în 1890 de către o clientă recunoscătoare, piesă excesiv decorată cu un covor persan colorat, perne orientale şi pături şi înconjurată de colecţia extinsă de antichităţi, are aspectul unui divan turcesc. Vorbeşte în primul rând nu despre clienţi, cât despre Freud. Grecii şi romanii foloseau canapeaua ca expresie a libertăţii, plăcerii, luxului şi intimităţii. A făcut parte din casa lui Freud, în camera unde îşi avea biroul, estompând graniţa dintre muncă şi casă, boală şi viaţă. Ea, în sine, trebuie să fi fost o surpriză pentru orice pacient, căci nu amintea în niciun caz de cabinetul unui medic, ci mai degrabă de un adăpost intim în care totul contribuia la sentimentul de a se detaşa de graba vieţii moderne, de a te apropia mai mult de propria persoană.

Cum a dezvoltat Freud ideea de „divan” ca parte a punerii în scenă a psihanalizei? Povestea puterilor terapeutice ale divanului este o călătorie interesantă atât în mintea lui creatoare, precum şi în Europa timpului său. Cercetarea efectuată de Peter Swales, cel care a dezvăluit aventura secretă a lui Freud cu cumnata sa, a lansat ideea că renumitul psihoterapeut ar fi putut avea dorinţa de a avea o canapea la fel ca turcii din vremea lui. După cum e ilustrat în picturile orientaliste ale vremii, „divanul” era figura principală dintr-un harem, acoperit cu covor persan şi perne, de obicei cu o cadână pe jumătate goală întinsă pe el. O imagine care cu siguranţă stârnea fanteziile multor bărbaţi la acea vreme.

Unul dintre primele covoare de pe canapeaua lui Freud a fost un cadou de la Moritz Freud, o rudă îndepărtată, care avea mai târziu să îi devină cumnat, căsătorindu-se cu sora lui. Moritz, un negustor din Salonic, oraş care a devenit ulterior provincie turcească, a achiziţionat covorul în oraşul-port turc Izmir. La acea vreme, viziunea stereotipă asupra bărbaţilor turci era aceea de a fi mari cunoscători ai frumuseţii feminine şi mari dependenţi de tot felul de experienţe erotice - un subiect tabu pentru populaţia europeană. Aşa că s-ar putea specula că, atunci când a prezentat covorul, Moritz i-ar fi povestit cumnatului său, Sigmund, despre felul în care femeile sclave erau înfăşurate în covoare pentru a fi prezentate turcilor bogaţi dornici de experienţe erotice.

Desigur, aceste poveşti care circulau despre obiceiurile sexuale şi stilul de viaţă poligam al turcilor au fost un subiect care stârnea curiozitate. Aflăm că aceeaşi curiozitate, după cum avea să raporteze mai târziu prietenilor, l-a determinat pe Freud să plece într-o călătorie în Bosnia pentru a vedea cum se desfăşoară acele obiceiuri erotice în habitatul lor iniţial. Şi, se pare, că nu a fost o coincidenţă că această călătorie avea să aibă loc în perioada sa cea mai tulbure din punct de vedere sexual, în care mintea, patul şi inima lui erau ocupate de cumnata lui, frumoasa Minna. Acesta a fost momentul, a remarcat Swales în articolul său, Freud, Death and Sexual Pleasures: On the Psychical Mechanism of Dr. Sigm. Freud (2003), în care şi-a dezvoltat celebra teorie a morţii şi sexualităţii, exact în perioada în care a avut aventura cu sora cea mică a soţiei sale.         

Canapeaua, în esenţa sa, este, aşadar, o fantă pentru libertatea personală, aşa cum şi-a dorit-o Freud - pentru debarasarea de constrângerile sociale obişnuite care inhibă conştientizarea noastră despre noi înşine; de ​​conştiinţa de sine care ne înstrăinează de imaginaţia noastră şi libertatea de superficialitatea pe care o afişăm zilnic în relaţia cu cel de lângă, care poate inhiba onestitatea profundă.

Canapeaua lui Freud rezistă, dincolo de povestea care o însoţeşte, ca simbol al auto-reflecţiei şi al vindecării. Am putea spune că este mai trainică decât domeniul psihanalizei în sine şi aş adăuga că statutul său iconic în cultură contrastează cu modul în care este privită din ce în ce mai mult de unii psihologi, care văd în ea o relicvă a unei epoci în care analistul se juca cu pacientul de-a v-aţi ascunselea, blocând, prin însăşi prezenţa ei între cei doi, accesul către un angajament emoţional autentic. Canapeaua lui Freud perseverează să fie o icoană culturală, şi e prezentă, azi, în fiecare casă, deoarece nevoia noastră de hrană spirituală, interioritate, linişte şi, mai ales libertate, este la fel de urgentă acum ca şi pe timpul genialului psihanalist.

Cristina Danilov este psiholog

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri