Cine e ieșeanul care a făcut ia celebră în întreaga lume? Artiști de marcă au început ieri să coase o ie la Aeroport. Ce spun simbolurile de pe ie?

Inițiativa va continua în diverse comunități românești, inclusiv în diasporă, până la finalizarea simbolică a acestei ii începute la Iași.

Ideea vernisajului

Proiectul este derulat în colaborare cu artizanele de la Șezătoarea Borlești, comunitate care există din 2013 și este considerată prima șezătoare din România modernă (Andreea Tănăsescu, ,,La Blouse Roumaine”).

,,Ia este cel mai popular pașaport cultural pe care noi îl avem. E o idee generată de comunitatea diaspora din Washington. Noi am preluat-o oarecum prin intermediul celor patru artizane care practic reproduc o șezătoare. Cineva a spus «ultima șezătoare modernă din România». Începem cu T4, și ne propunem să ducem ia în toate centrele culturale românești din lume”, a menționat Irina Shrotter.

La eveniment au participat atât fondatorii proiectului, cât și artistul Mihai Cantor, primul român care a creat o geantă pentru Dior, dar și studenți aflați în practică. Cu toții au cusut la ia care reinterpretează o altă ie, deja cusută, din zona Cucuteni.

„Am venit la aeroport să ținem oamenii care pleacă cu un cârlig acasă. Unul din semnele pe care noi le folosim se numește «cârligul ciobanului». Nimic nu este întâmplător pe ie, are o poveste, iar asta ne-a fascinat. Spune identitatea noastră” a declarat Maria-Daniela Burghelea-Handaric, inițiatoarea Șezătorii de la Borlești, județul Neamț.

Piesa a fost concepută din pânză veche de bumbac, țesută în războiul de țesut, în două ițe. Broderia este executată în totalitate cu acul, cu fire de bumbac negru și ocru. La final, cămașa este încheiată cu acul, nu este folosită mașină industrială.

Cercul de pe umăr (,,altița”) reprezintă mișcarea fără limite

Din punct de vedere al simbolurilor, cercul de pe umăr (,,altița”) reprezintă mișcarea fără limite. Apoi, coloana romboidală este semnul legăturii între cer și pământ, pe când rombul este semnul sacru al fertilității solului.

Mai mult, așa cum a subliniat și Mihai Cantor, de-a lungul timpului ia românească a fost inspirație pentru marii creatori de modă ai lumii. Yves Saint Laurent a introdus ia în istoria haute-couture odată cu lansarea colecției toamnă-iarnă 1981. De atunci, ia a început să devină, la fel ca the Little Black Dress, un element obligatoriu în garderoba femeilor din întreaga lume.

,,Ia este deja foarte cunoscută peste tot pentru că a avut grijă cineva să fie. Pe lângă Yves Saint Laurent, femeile, de sărbători, dacă mergeți în Maramureș spre exemplu, poartă ie. O să vedeți că ia este vie. Cel mai important este că sunt oameni care vor să o ducă mai departe”, a menționat acesta.

Așadar, ia este simbol al identității și în mod particular a feminității românești. La 24 iunie se celebrează Ziua Universală a Iei, când toate fetele poartă cămaşa făcută celebră de Henri Matisse cu tabloul La Blouse Roumaine. Lucrarea a fost terminată în 1940, după şase luni de muncă. Pictorul a lucrat la acest tablou din noiembrie 1939. S-a inspirat din colecţia de ii româneşti pe care i-a făcut-o cadou Theodor Pallady, pictor originar din Iași, cu care a fost prieten mulți ani. Tabloul poate fi văzut astăzi la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Centre Pompidou. Cea mai simplă piesă de vestimentaţie românească, din in cu broderie bogată, colorată sau pur şi simplu albă, cămaşa cu altiţă, purtată de ţărani la hore sau la câmp, a fost adoptată de reginele României, care au transformat-o în etalon.

Publicitate și alte recomandări video