Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cine e principalul beneficiar al atentatului care a provocat moartea Dariei Dugina? (II)

GALERIE
alexandru lazescu
  • alexandru lazescu
- +

Dacă ne uităm în trecut, la o serie de atentate atribuite unor terorişti ceceni, dar puse la cale cu bună probabilitate de către serviciile secrete ruseşti, episod care i-a adus lui Putin primul său mandat prezidenţial, şi la costurile şi beneficiile comparative pentru Kiev şi Kremlin, ipoteza unei diversiuni de tip „steag-fals” marca FSB trebuie luată serios în consideraţie.

Dugin nu a fost niciodată cu adevărat influent şi nici nu a avut o conexiune directă la Putin, scrie şi Mark Galeotti în The Spectator. S-a bucurat la un moment dat de o perioadă de glorie, când cartea sa „Bazele Geopoliticii” a fost introdusă ca lectură de studiu la Academia Militară, a predat la Universitatea de Stat de la Moscova şi a fost invitat adesea la televiziune. Însă în 2014 a intrat în dizgraţie, fiind demis de la universitate în urma unei petiţii. E adevărat, el prezintă o oarecare valoare ca agent de influenţă al Moscovei în cercurile de extremă dreapta din Vest şi în ţările ortodoxe din Est, mai ales în rândul unui segment al clerului ortodox.

De pildă, în România s-a întâlnit cu călugării de la Mănăstirea Neamţ, iar în 2013 şi 2014 a fost la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu o serie de personaje politice proeminente, între care se numără Adrian Năstase (la sediul Fundaţiei Titulescu), cu caricaturistul Eugen Mihăescu, fost ambasador UNESCO, sau Călin Georgescu, vehiculat o vreme ca propunere de premier de către AUR (de care însă, între timp, George Simion s-a dezis). În 2017 şi-a lansat o carte la Bucureşti, tradusă de fostul vicepremier de la Chişinău, Iurie Roşca. Însă atât în Vest, cât şi la noi atitudinea relativ favorabilă faţă de Dugin, precum într-o parte a clerului ortodox, venea pe fondul antipatiei faţă de derapajele progresiste din Europa de Vest şi Statele Unite, promovate activ şi la Bruxelles, mai degrabă decât ca o expresie a simpatiei faţă de proiectul expansiunii în regiune a unei Rusii imperiale. Aici se află, cu bună probabilitate, şi explicaţia pentru procentul surprinzător de ridicat, 21 de procente, al românilor care atribuie vina pentru izbucnirea războiului din Ucraina trioului UE, Statele Unite, Ucraina - după cum relevă un studiu de piaţă întreprins recent de YouGov, o cunoscută casă de sondaje din Marea Britanie, la comanda European Council on Foreign Relations (ECFR), în condiţiile în care doar 5 procente dintre britanici şi 10 procente dintre polonezi şi suedezi vedeau în mod similar responsabilităţile.

Toate aceste amănunte sunt importante atunci când încercăm să înţelegem motivele care ar putea sta la baza deciziei de a-l asasina pe Alexandr Dugin (teoria este că nu Daria ar fi fost ţinta, ci tatăl ei care a decis în ultimul moment să meargă cu o altă maşină). O primă concluzie fiind aceea că Dugin, şi cu atât mai mult fiica sa, erau în realitate personaje de care Kremlinul nu avea probleme să se dispenseze dacă în joc erau interese considerate superioare, dar şi suficient de notorii pentru ca moartea lor să provoace emoţii în ţară şi resentimente anti-ucrainene în exterior, mai ales printre cei care simpatizau cu unele dintre ideile vehiculate de Alexandr Dugin.

În acest context, eventualul semnal simbolic, faptul că ar fi demonstrat că pot lovi chiar în Moscova, o posibilă raţiune pentru care Kievul ar fi putut să ia o astfel de decizie, venea la pachet cu destule consecinţe negative, între care percepţia negativă în exterior (din acest punct de vedere uciderea Dariei, o femeie de 29 de ani, cântăreşte emoţional mai greu decât uciderea tatălui ei) şi o creştere a suportului intern pentru Vladimir Putin şi războiul din Ucraina, care începuse să se diminueze (cotidianul britanic Telegraph relatează că un sondaj recent relevă o scădere semnificativă, de peste 20 procente, a audienţei pentru televiziunea de stat din Rusia, principalul vector mediatic pro-război al Moscovei). Adică exact ce încearcă acum să exploateze maşina de propagandă a Kremlinului. În postarea de pe Facebook menţionată anterior se spunea că din moment ce Kievul şi-a asumat responsabilitatea pentru atentate cu aruncarea în aer a autovehiculelor în care se aflau membri ai autorităţilor din zone din Ucraina ocupate de armata rusă, de ce nu am putea vedea în mod similar şi atentatul căruia i-a căzut victimă Daria Dugina? Numai că e greu de presupus că guvernul de la Kiev, care s-a dovedit destul de sofisticat şi creativ în campania de comunicare, să nu fi realizat diferenţa considerabilă dintre cele două situaţii în planul percepţiilor din Rusia şi din afara acesteia.

De partea cealaltă, pe lângă beneficiul unei resuscitări a sprijinului intern printre ruşi pentru război, asasinatul oferă o bună ocazie pentru intensificarea represiunii împotriva criticilor lui Putin şi oponenţilor intervenţiei militare din Ucraina. La doar câteva ore după atac, notează The Moscow Times, au fost declanşate atacuri virulente împotriva celor descrişi drept „Inteligentsia pro-Ucraina. Într-o postare pe o reţea socială, Margarita Simonian, directorul canalului RT, a scris că „toţi aceşti membri ai consiliilor municipale, blogeri, activişti trebuie arestaţi. Trebuie să scăpăm de tot acest gunoi”. În timp ce Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, s-a pronunţat pentru extinderea normelor legale care vizează „violenţa informaţională”, ceea ce în traducere înseamnă înăsprirea sancţiunilor împotriva tuturor celor care nu aderă la punctul de vedere oficial al autorităţilor faţă de „operaţiunea militară specială” din Ucraina. Ceea ce o face pe jurnalista Iulia Latînina să se întrebe dacă nu asistăm cumva la ceva asemănător episodului asasinării lui Serghei Kirov, care a fost utilizat de Stalin în 1934 pentru declanşarea regimului său de teroare.

Pe de altă parte, maniera în care este gestionată propagandistic asasinarea Dariei Dugina aduce aminte de cele întâmplate cu aproape 23 de ani în urmă când, în septembrie 1999, a avut loc o serie de atentate, aruncarea în aer a unor blocuri de locuinţe cărora le-au căzut victime sute de persoane, de care au fost oficial acuzaţi terorişti ceceni, dar care au fost iniţiate, cu bună probabilitate de către FSB. Este interesant de subliniat faptul că mai toţi cei care în baza unor investigaţii paralele au adus argumente solide în favoarea acestei teorii au sfârşit în închisoare sau au fost asasinaţi, precum Litvinenko, un fost membru FSB, aflat în Marea Britanie. În mod firesc, pe valul unui imens val emoţional popular, Vladimir Putin, care fusese desemnat de către Boris Elţîn succesorul său, a ordonat atacuri de o violenţă rar întâlnită, distrugând complet oraşul Groznîi, capitala Ceceniei, iar în februarie anul următor, a câştigat clar în alegeri primul său mandat prezidenţial.

Astfel de incursiuni în istorie alături de semnalele transmise de reacţiile de la Moscova de după asasinarea Dariei Dugina chiar dacă nu pot fi dovezi absolute care să probeze scenariul unei operaţiuni de diversiune marca FSB oferă destule elemente care să dea credibilitate unei astfel de teorii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri