Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Dacă ne uităm în trecut, la o serie de atentate atribuite unor terorişti ceceni, dar puse la cale cu bună probabilitate de către serviciile secrete ruseşti, episod care i-a adus lui Putin primul său mandat prezidenţial, şi la costurile şi beneficiile comparative pentru Kiev şi Kremlin, ipoteza unei diversiuni de tip „steag-fals” marca FSB trebuie luată serios în consideraţie.
Dugin nu a fost niciodată cu adevărat influent şi nici nu a avut o conexiune directă la Putin, scrie şi Mark Galeotti în The Spectator. S-a bucurat la un moment dat de o perioadă de glorie, când cartea sa „Bazele Geopoliticii” a fost introdusă ca lectură de studiu la Academia Militară, a predat la Universitatea de Stat de la Moscova şi a fost invitat adesea la televiziune. Însă în 2014 a intrat în dizgraţie, fiind demis de la universitate în urma unei petiţii. E adevărat, el prezintă o oarecare valoare ca agent de influenţă al Moscovei în cercurile de extremă dreapta din Vest şi în ţările ortodoxe din Est, mai ales în rândul unui segment al clerului ortodox.
De pildă, în România s-a întâlnit cu călugării de la Mănăstirea Neamţ, iar în 2013 şi 2014 a fost la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu o serie de personaje politice proeminente, între care se numără Adrian Năstase (la sediul Fundaţiei Titulescu), cu caricaturistul Eugen Mihăescu, fost ambasador UNESCO, sau Călin Georgescu, vehiculat o vreme ca propunere de premier de către AUR (de care însă, între timp, George Simion s-a dezis). În 2017 şi-a lansat o carte la Bucureşti, tradusă de fostul vicepremier de la Chişinău, Iurie Roşca. Însă atât în Vest, cât şi la noi atitudinea relativ favorabilă faţă de Dugin, precum într-o parte a clerului ortodox, venea pe fondul antipatiei faţă de derapajele progresiste din Europa de Vest şi Statele Unite, promovate activ şi la Bruxelles, mai degrabă decât ca o expresie a simpatiei faţă de proiectul expansiunii în regiune a unei Rusii imperiale. Aici se află, cu bună probabilitate, şi explicaţia pentru procentul surprinzător de ridicat, 21 de procente, al românilor care atribuie vina pentru izbucnirea războiului din Ucraina trioului UE, Statele Unite, Ucraina - după cum relevă un studiu de piaţă întreprins recent de YouGov, o cunoscută casă de sondaje din Marea Britanie, la comanda European Council on Foreign Relations (ECFR), în condiţiile în care doar 5 procente dintre britanici şi 10 procente dintre polonezi şi suedezi vedeau în mod similar responsabilităţile.
Toate aceste amănunte sunt importante atunci când încercăm să înţelegem motivele care ar putea sta la baza deciziei de a-l asasina pe Alexandr Dugin (teoria este că nu Daria ar fi fost ţinta, ci tatăl ei care a decis în ultimul moment să meargă cu o altă maşină). O primă concluzie fiind aceea că Dugin, şi cu atât mai mult fiica sa, erau în realitate personaje de care Kremlinul nu avea probleme să se dispenseze dacă în joc erau interese considerate superioare, dar şi suficient de notorii pentru ca moartea lor să provoace emoţii în ţară şi resentimente anti-ucrainene în exterior, mai ales printre cei care simpatizau cu unele dintre ideile vehiculate de Alexandr Dugin.
În acest context, eventualul semnal simbolic, faptul că ar fi demonstrat că pot lovi chiar în Moscova, o posibilă raţiune pentru care Kievul ar fi putut să ia o astfel de decizie, venea la pachet cu destule consecinţe negative, între care percepţia negativă în exterior (din acest punct de vedere uciderea Dariei, o femeie de 29 de ani, cântăreşte emoţional mai greu decât uciderea tatălui ei) şi o creştere a suportului intern pentru Vladimir Putin şi războiul din Ucraina, care începuse să se diminueze (cotidianul britanic Telegraph relatează că un sondaj recent relevă o scădere semnificativă, de peste 20 procente, a audienţei pentru televiziunea de stat din Rusia, principalul vector mediatic pro-război al Moscovei). Adică exact ce încearcă acum să exploateze maşina de propagandă a Kremlinului. În postarea de pe Facebook menţionată anterior se spunea că din moment ce Kievul şi-a asumat responsabilitatea pentru atentate cu aruncarea în aer a autovehiculelor în care se aflau membri ai autorităţilor din zone din Ucraina ocupate de armata rusă, de ce nu am putea vedea în mod similar şi atentatul căruia i-a căzut victimă Daria Dugina? Numai că e greu de presupus că guvernul de la Kiev, care s-a dovedit destul de sofisticat şi creativ în campania de comunicare, să nu fi realizat diferenţa considerabilă dintre cele două situaţii în planul percepţiilor din Rusia şi din afara acesteia.
De partea cealaltă, pe lângă beneficiul unei resuscitări a sprijinului intern printre ruşi pentru război, asasinatul oferă o bună ocazie pentru intensificarea represiunii împotriva criticilor lui Putin şi oponenţilor intervenţiei militare din Ucraina. La doar câteva ore după atac, notează The Moscow Times, au fost declanşate atacuri virulente împotriva celor descrişi drept „Inteligentsia pro-Ucraina”. Într-o postare pe o reţea socială, Margarita Simonian, directorul canalului RT, a scris că „toţi aceşti membri ai consiliilor municipale, blogeri, activişti trebuie arestaţi. Trebuie să scăpăm de tot acest gunoi”. În timp ce Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului Rus de Externe, s-a pronunţat pentru extinderea normelor legale care vizează „violenţa informaţională”, ceea ce în traducere înseamnă înăsprirea sancţiunilor împotriva tuturor celor care nu aderă la punctul de vedere oficial al autorităţilor faţă de „operaţiunea militară specială” din Ucraina. Ceea ce o face pe jurnalista Iulia Latînina să se întrebe dacă nu asistăm cumva la ceva asemănător episodului asasinării lui Serghei Kirov, care a fost utilizat de Stalin în 1934 pentru declanşarea regimului său de teroare.
Pe de altă parte, maniera în care este gestionată propagandistic asasinarea Dariei Dugina aduce aminte de cele întâmplate cu aproape 23 de ani în urmă când, în septembrie 1999, a avut loc o serie de atentate, aruncarea în aer a unor blocuri de locuinţe cărora le-au căzut victime sute de persoane, de care au fost oficial acuzaţi terorişti ceceni, dar care au fost iniţiate, cu bună probabilitate de către FSB. Este interesant de subliniat faptul că mai toţi cei care în baza unor investigaţii paralele au adus argumente solide în favoarea acestei teorii au sfârşit în închisoare sau au fost asasinaţi, precum Litvinenko, un fost membru FSB, aflat în Marea Britanie. În mod firesc, pe valul unui imens val emoţional popular, Vladimir Putin, care fusese desemnat de către Boris Elţîn succesorul său, a ordonat atacuri de o violenţă rar întâlnită, distrugând complet oraşul Groznîi, capitala Ceceniei, iar în februarie anul următor, a câştigat clar în alegeri primul său mandat prezidenţial.
Astfel de incursiuni în istorie alături de semnalele transmise de reacţiile de la Moscova de după asasinarea Dariei Dugina chiar dacă nu pot fi dovezi absolute care să probeze scenariul unei operaţiuni de diversiune marca FSB oferă destule elemente care să dea credibilitate unei astfel de teorii.
Cuvinte cheie: + atentat Daria Dugina, Alexandr Dugin, Vladimir Putin
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |