Cine organizează alegerile?

Pe data de 9 iunie vom merge să ne alegem reprezentanții în consiliile locale, consiliile județene, primarii, președinții de consilii județene, reprezentanții în Parlamentul European (PE). Unii se trezesc de dimineață și se îndreaptă spre secțiile de votare, în drumul lor spre biserică, piață sau cârciumă. Alții merg pe la prânz, treziți de părinți, eventual după o noapte de chef. Studenții se adună la secțiile de votare organizate de regulă în campusurile universitare, formează rânduri, aglomerează locațiile respective în ultimele ore ale scrutinului. De multe ori iese și scandal. Să ne amintim de celebrul „nu puteți voi fura, cât putem noi vota”! Cei mai mulți dintre alegători absentează de la acest exercițiu democratic, fie nemulțumiți de prestația politicienilor și a partidelor, fie pur și simplu dezinteresați față de viața politică. Auzim adesea afirmații de genul „pe mine nu mă interesează politica” sau interogații precum „ce câștig dacă merg la vot”.

La alegerile europarlamentare organizate pe data de 26 mai 2019, prezența la vot a fost de 49,02%. Potrivit Autorității Electorale Permanente, organizarea alegerilor europarlamentare și a referendumului din mai 2019 a costat peste 47 de milioane de euro. Pentru fiecare alegător care a votat la alegerile europarlamentare și la referendumul național din mai 2019 costul a fost de 26,61 lei (5,61 euro). La acești bani cheltuiți pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se mai adaugă și banii decontați tot de stat pentru contribuțiile electorale depuse de competitorii electorali pentru finanțarea campaniei electorale. De exemplu, pentru campania aferentă alegerilor europarlamentare din 2019, statul a decontat contribuții electorale în total de 39.807.657 lei.

În calitate de președinte al Comisiei tehnice județene pentru organizarea alegerilor, atribuție ce deriva din exercitarea funcției de prefect al județului Vaslui, am asigurat managementul pentru toate tipurile de scrutinuri: primele alegeri pentru PE din noiembrie 2007, alegerile locale din iunie 2008, alegerile parlamentare din noiembrie 2008, alegerile prezidențiale și referendumul din decembrie 2009. Ca inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului delegat să exercit atribuții în județul Iași (2015-2017), am coordonat Colectivul pentru Organizarea Proceselor Electorale (COPE) în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce revin prefectului județului Iași în domeniul pregătirii, organizării și desfășurării alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și a referendumurilor naționale. Din toată această experiență profesională, depun mărturie că cea mai stresantă activitate a fost tipărirea buletinelor de vot, împachetarea acestora, transportul cu pază specială de la tipografii către sediul Biroului Electoral Județean și, de aici, distribuirea împreună cu celelalte materiale electorale (ștampile, autocolante, procese verbale de consemnare a rezultatului votării etc.) către secțiile de votare.

Închipuiți-vă ce se întâmplă dacă în ziua desfășurării scrutinului, un alegător primește buletine de vot tipărite ilizibil, cu foile lipite sau defectuos capsate, dacă sunt pachete întregi de buletine de vot necorespunzătoare la nivelul unei secții de votare. M-am confruntat și cu situația în care pachete cu buletine de vot pentru secțiile de votare dintr-o circumscripție comunală au ajuns din neatenția lucrătorilor în secțiile de votare aferente altei circumscripții comunale. Am avut și situații în care buletinele de la secțiile de vot unde votau studenții au fost epuizate și a trebuit să aducem, sub pază specială, pachete de buletine de vot de la secții de votare unde prezența la vot era cu mult sub media județeană. Ce să mai spun despre cetățenii care au plecat din secția de votare cu ștampila de control sau cea cu înscripția „votat”?! Aș putea scrie o carte cu peripețiile de la scrutinurile în care am fost implicat ca organizator, distribuit în diverse roluri.

În organizarea și desfășurarea alegerilor sunt implicate instituții importante ale statului: Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Ministerul Afacerilor Interne prin Prefecturi, Serviciul de Telecomunicații Speciale cu structurile teritoriale, Institutul Național de Statistică cu direcțiile sale județene, primarii și consiliile locale, precum și alte instituții cu rol de suport. În toată arhitectura instituțională care are drept scop organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor, Biroul Electoral Central (BEC) ocupă poziția administrativă cea mai înaltă. Toate celelalte instituții, competitorii electorali, alegătorii ascultă de BEC. Acest organism asigură interpretarea legislației electorale și emite hotărâri care clarifică anumite proceduri sau situații din timpul procesului electoral, obligatorii pentru toate părțile implicate. De asemenea, BEC-ul soluționează contestațiile/sesizările legate de activitatea birourilor inferioare ierarhic, formulate de cetățeni, candidați sau partide. Cea mai importantă atribuție a BEC-ului este centralizarea și totalizarea rezultatelor alegerilor pe care le publică în Monitorul Oficial.

Dintre toate instituțiile implicate în administrarea proceselor electorale, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) desfășoară o activitate cu caracter permanent între alegeri (în perioada pre-electorală, electorală și post-electorală). Atribuțiile acestei instituții s-au multiplicat de la un an la altul, au devenit tot mai complexe, astăzi fiind esențiale pentru buna organizare a proceselor electorale. Pe vremea mandatului meu de prefect al județul Vaslui (2007-2009), AEP avea un rol insignifiant, trimitea un reprezentant regional care să se asigure că treburile decurg conform calendarului electoral, că prefectul întocmește în mod corect și la termen listele cu persoanele care urmau să fie trase la sorț de către președinții tribunalelor pentru exercitarea funcțiilor de președinți ai secțiilor de votare sau locțiitori ai acestora. Acum toate aceste proceduri sunt gestionate de AEP și se desfășoară computerizat. Unul dintre cele mai importante roluri jucate de AEP este administrarea Registrului Electoral, care este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare ale alegătorilor și a informațiilor privind arondarea acestora pe secții de votare. AEP gestionează Corpul Experților Electorali, pe care îi recrutează, instruește și evaluează. Aceștia urmează să activeze în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, în calitate de președinți ai birourilor electorale sau locțiitori ai acestora. Și, nu în ultimul rând, AEP se ocupă de operatorii de calculator, acele persoane amabile care ne solicită cartea de identitate când intrăm în secția de votare și care sunt abilitați să lucreze în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și în Aplicaţia informatică pentru verificarea dreptului de vot (ADV).

Toate aplicațiile informatice pentru verificarea dreptului la vot pentru fiecare scrutin în parte, precum și aplicațiile informatice necesare centralizării datelor din procesele-verbale privind rezultatelor alegerilor sunt dezvoltate de STS. Acest serviciu special asigură și aplicația informatică prin care aflăm prezența la vot, datele provizorii, parțiale și finale aferente proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor votării, în vederea asigurării publicității acestora. STS-ul nu fură alegerile, după cum spun unii conspiraționiști, ci asigură securitatea sistemelor informatice prin care sunt procesate, transmise și validate datele din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor electorale. Este imposibil de viciat acest proces! Vă reamintesc că fiecare partid parlamentar are reprezentanți desemnați în secțiile de votare prin care realizează așa-numita „numărătoare paralelă” a voturilor.

Un rol extrem de important în managementul proceselor electorale este jucat de Institutul Național de Statistică. Pe nedrept în legislație sunt menționate doar câteva paragrafe în care este descrisă activitatea desfășurată de statisticieni încă de la constituirea Biroului Electoral Central și demararea procesului electoral. INS și direcțiile sale teritoriale asigură instruirea personalului implicat în efectuarea operațiunilor tehnice pentru stabilirea rezultatelor alegerilor. În fiecare județ, sub coordonarea Birourilor Electorale Județene, se înființează stații tehnice în care lucrează statisticienii care verifică corectitudinea proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor din secțiile de votare, scanează, procesează, centralizează rezultatele votului. Toate aceste operațiuni sunt mult mai complexe decât încercarea mea de a le descrie în câteva paragrafe. Mergeți la vot, dragilor, că e păcat de toți banii cheltuiți de stat, de munca acestor colegi ai mei, de viețile celor căzuți în decembrie 1989 pentru ca noi să trăim în democrație și să ne alegem în mod liber conducătorii!

Ciprian Iftimoaei este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative, Universitatea „Petre Andrei” din Iași

Publicitate și alte recomandări video