Cine plătește reparația când căprioara sare direct în fața mașinii? Decizia interesantă a unei instanțe de la Iași

În primăvara lui 2020, o autoutilitară VW Crafter care circula pe DJ 282B, între Șipote și Plugari, a acroșat o căprioară. Animalul a fost ucis, iar autoturismul a suferit avarii acoperite de polița CASCO pe care șoferul o avea încheiată. Ulterior, asigurătorul, Omniasig Vienna Insurance Group SA, a chemat în judecată Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor (DJADP). Miza procesului era reprezentată de cei 15.150 lei plătiți pentru reparații.

Pagubele produse de animale sunt suportate de proprietarul sau paznicul juridic al lor

Conform legii, pagubele produse de animale sunt suportate de proprietarul sau paznicul juridic al acestora. A fost primul argument invocat în apărare de către reprezentanții DJADP. Căprioara nu-i aparținea. Fondurile cinegetice sunt administrate de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi. Filiala ieșeană a organizației avea calitatea de paznic juridic al animalelor. O dovadă în acest sens era și faptul că după accident cadavrul căprioarei fusese preluat de un membru al AJVPS.

Legal, administratorul drumului are obligația de a instala eventualele indicatoare de avertizare. Pentru a face aceasta însă, DJADP ar fi trebuit să fie sesizat despre existența animalelor în zonă. Or, AJVPS nu adresase nicio solicitare privind amplasarea vreunui indicator. Ieșirea din Șipote spre Plugari este o zonă plată, de câmpie, nu una de pădure, în care existența căprioarelor să fie obișnuită.

Reprezentanții DJADP au mai apreciat și că animalul ajunsese pe drumul județean probabil, în căutare de hrană. Dacă AJVPS și-ar fi îndeplinit obligația legală de a asigura hrana complementară pentru animalele sălbatice, căprioara ar fi rămas la ea în pădure, nu ar fi ieșit în câmp.

În zonă sunt amplasate indicatoare de avertizare privitoare la trecerea animalelor domestice, ca și indicatoare de limitare a vitezei la 40 km/h. Un indicator suplimentar, referitor la animalele sălbatice, ar fi fost inutil. În fond, acesta impune reducerea vitezei la 50 km/h. Or,viteza era oricum limitată la 40 km/h. Pe de altă parte, avariile suferite de mașină arătau că limita de viteză nu fusese respectată.

Ce spune Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic?

Argumentele DJADP au fost respinse de magistrații Judecătoriei, care au analizat dosarul. Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic stabilește că daunele produse în urma accidentelor de circulație în care sunt immplicate animale sălbatice sunt suportate de către administratorul drumului, dacă nu sunt montate indicatoare „Atenție, animale”. Tot administratorul drumului este responsabil și de montarea indicatoarelor, nefiind necesar ca acesta să fie sesizat de vreo altă instituție. DJADP a fost obligată la plata celor 15.150 lei solicitați de Omniasig SA, ca și a încă 1.862 lei, cheltuieli de judecată. Sentința a fost contestată de DJADP, dosarul intrând vineri pe rolul Tribunalului.

Citiți și:

• Noua lege a vânătorii: Controverse și soluții pentru problema urșilor din România
• Parlamentul a decis – Câte sute de urși urmează să fie uciși în următoarele luni

Publicitate și alte recomandări video