Cine va fi eroul Jocurilor Olimpice de la Paris: Un francez sau o olandeză?
Deocamdată înotătorul francez Leon Marchand este în mare vogă, dar olandeza Sifan Hassan a pus gând rău recordurilor lui Zatopek și Viren.
Ne-am obișnuit ca fiecare ediție a Jocurilor Olimpice să aibă un erou: cum a fost Emil Zatopek în 1952, Mark Spitz în 1968, Nadia Comăneci în 1976 sau Carl Lewis în 1984.De cele mai multe ori, acești supercampioni ”eponimi ai Olimpiadelor”, cum erau denumiți în antichitate (sportivi care dădeau numele lor unei ediții) se aleg în epoca modernă dintre starurile atletismului sau înotului, sporturile simbol ale Jocurilor.
Deocamdată, dacă nu se va întâmpla nimic ieșit din comun la atletism, starul Jocurilor de la Paris este un înotător, și încă unul francez, Este vorba de Leon Marchand, născut acum 22 de ani la Toulouse, care a câștigat a patra medalie de aur într-o probă individuală, la aceeași ediție, ceea ce n-au reușit prea mulți înotători: americanii Mark Spitz (1968) și Michael Phelps (2004 și 2008, când a cucerit ciar cinci titluri) precum și est-germana Kristin Otto (1988). Ceea ce este interesant la Marchand este enumerarea titlurilor: 200, 400 m mixt, 200 m fluture și 200 m bras adică probe total diferite ca profil!
Atletismul poate arunca mănușa lui Leon, prin neerlandeza Sifan Hassan, care și-a pus în gând reeditarea unor performanțe considerate imposibile în zilele noastre: titluri mondiale la 5000, 10000 m și maraton la aceeași ediție, adică ceea ce a reușit ”omul locomotivă” Emil Zatopek în 1952. Același lucru l-a încercat atletul finlandez Lasse Viren în 1976, dar n-a reușit decât locul V la maraton În schimb, Lasse a reușit dubla 5000 m-10000 m la două ediții consecutive, ceea ce încearcă, de asemenea, în variantă feminină Sifan Hassan. Născută în 1993 în Etiopia, dar refugiată cu familia în Olanda la 11 ani, Sifan a reușit să câștige acum trei ani titlurile olimpice la 5000 și 10000, iar în 2019 la CM de la Doha, a realizat o dublă mai ciudată: 1500-5000. Sifan a încercat la CM de anul trecut să participe la 1500, 5000, 10000 și maraton, dar a ilustrat vorba românească cu alergatul după doi iepuri. Acum, la Paris, olandeza a renunțat la 1500 și va alerga… după recordurile lui Zatopek și Viren.
Și Remco face istorie. Expresia aceasta poate cădea în derizoriu, dar uneori este nimerită dacă este utilizată corect. De pildă, la americanul Vincent Hancock, care a câștigat al patrulea titlu la skeet (talere aruncate din turn), după 2008, 2012 și 2021, performanța nu mai e istorie, ci rutină.Poate la fel și pentru judoka Teddy Riner. În schimb, e valabilă pentru ciclistul belgian de 24 de ani, Remco Evenepoel. Aflat de mult în siajul vedetelor contemporane ale ciclismului pe șosea, precum slovenii Pogacar și Roglic, sau chiar danezul Vingegaard, Remco a reușit în premieră să câștige în același an cursa de fond și contratimpul individual. Contratimpul de șosea a apărut la Jocuri în 1996, primul câștigător a fost ”bascul zburător” Miguel Indurain, printre învingători numărându-se elvețianul Fabian Cancellara (2008, 2016), englezul Bradley Higgins (2021) și Primoz Roglic (2021), Printre câștigătorii cursei de șosea din timpurile noastre, menționțm pe Jan Ullrich (2000),Aleksandr Vinokurov (2012) și, bineînțeles, cel de la Tokyo, ecuadorianul Richard Carapaz.
Gimnastică. Carlos Edriol Yulo a scris și el fila sa de istorie pentru Filipine. Asiaticul din țara în care la putere este boxul a câștigat titlul olimpic la sol, urmat fiind de israelianul Artem Dolgopyat și britanicul Jake Jarman. Primul titlu olimpic al sportului filipinez s-a înregistrat în ediția trecută, la haltere, performera fiind Hidilyn Diaz
Ce medalii mai râvnim
Marele succes al canotoarelor române în proba de 8+1 a dus România la un bilanț de șapte medalii la această ediție a Jocurilor Olimpice estivale: trei de aur, trei de argint și una de bronz. Mai poate fi îmbunătățit acest bilanț, care depășește rezultatele obținute în 2012 (2-4-1), 2016 (1-1-2) și 2021 (1-3-0). Lotul tricolor ar putea depăși și rezultatul din 2008 (4-1-4), dar pentru aceasta mai are nevoie de o medalie de aur
Până la finalul visului parizian, România mai are reprezentanți la atletism, canoe, gimnastică, tenis de masă și lupte (grecoromane și libere), Cele mai mari speranțe se pun în canoistul Cătălin Chirilă, halterofila Loredana Toma și gimnasta Sabrina Voinea-Maneca. Suprize plăcute pot veni, însă și de la colega Loredanei, Mihaela Cambei sau echipa feminină de tenis de masa.
Publicitate și alte recomandări video