Cineastul iranian Asghar Farhadi: Femeile aduc schimbări majore şi mai multe în societate
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Cineastul iranian Asghar Farhadi: Femeile aduc schimbări majore şi mai multe în societate

GALERIE
Asghar Farhadi
  • Asghar Farhadi
- +

Cineastul iranian Asghar Farhadi a ţinut sâmbătă după-amiază un masterclass în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, după proiecţia filmului său „A Separation”, şi a vorbit despre cum cenzura afectează creaţia, în general, dar şi particular, despre păturile religioasă şi modernă ale societăţii iraniene şi despre puterea femeilor de a îşi dori schimbare. El a făcut o comparaţie între societatea spaniolă, prezentată în cel mai recent film al său, „Todos lo saben”, care a deschis festivalurile de la Cannes şi de la Bucureşti, şi cea iraniană, subliniind rolul încă important al bisericii.

Asghar Farhadi a vorbit despre diferenţele dintre partea modernă şi cea religioasă a societăţii din Iran, despre războiul tacit dintre acestea, şi a remarcat faptul că inclusiv în Spania biserica are încă un rol foarte important în societate, „cu toate că Spania este o ţară democratică”. El a cuprins acest fapt în filmele lui. „Nu pot să fac filme despre orice cultură sau orice ţară. În principiu, prefer să fac în ţările unde există o asemănare culturală cu a Iranului. În ţara mea există un război ascuns între partea religioasă şi cea modernă”.

Farhadi a povestit cum acest conflict a influenţat, între altele, filmul său „A Separation” (2011) - i-a fost interzis să o filmeze pe Leila Hatami, care interpretează rolul Simin, femeie emancipată, în casa ei. Ea era filmată când intra sau pleca din casă ori în exterior. „Femeia făcea parte dintr-o familie modernă şi, automat, nu o puteam filma în casă pentru că acolo nu poartă batic şi nici portul religios. Asta a fost cenzura. Şi atunci o filmam doar la ieşire, intrare şi prin faţa casei. Dacă nu aveam restricţia asta, o parte din film ar fi avut loc în casa ei”.

„Cenzura are efect. Uneori câştigi în faţa ei, alteori nu. Când eşti obligat de sistem să cenzurezi o parte din filmul tău, atunci gândeşti mai profund şi poate chiar găseşti modalităţi chiar mai bune de a arăta partea respectivă. Dar, câteodată, ai sentimentul că ţi-a fost pus un zid în faţă şi nu ai altă cale. Nu consider că prin restricţie poţi ajunge să creezi. Poate că cei care se ocupă de cenzură se consideră cei mai buni regizori, pentru că te obligă să schimbi povestea filmului şi poate se mândresc cu asta. Dar, pe termen lung, cenzura omoară puterea de a crea. Pentru a face orice lucru de calitate trebuie să ai libertate”, a declarat Farhadi la masterclassul moderat de criticul Ionuţ Mareş.

El a adăugat: „Există o parte tradiţionalistă şi conservatoare din punct de vedere religios, cum e familia menajerei din film, şi o parte - este vorba despre pătura de mijloc a societăţii - care îşi doreşte o viaţă modernă. Dacă rămâneţi o perioadă în Iran, veţi sesiza diferenţa. Altfel, ele par asemănătoare. Eu fac parte din pătura de mijloc, dar nu vreau să condamn partea cealală sau să aprob o anumită parte”.

Filmul „A Separation”, care i-a adus primul Oscar, a fost unul dintre cele mai aclamate în Iran. „A fost vizionat de oameni atât din partea religioasă a societăţii, cât şi din cea modernă. Filmul a făcut să apară o discuţie între cele două pături, iar asta m-a bucurat mult”. 

Despre felul în care portretizează femeile, Farhadi a afirmat că ele sunt mai puternice şi mai demne decât bărbaţii. „Nu este o teorie a mea, e un crez personal. Consider că femeile aduc schimbări majore şi mai multe în societate decât bărbaţii. Bărbaţii, în general, sunt mai conservatori şi nu sunt pregătiţi pentru iniţiative. Femeile, de cealaltă parte, doresc întotdeauna o schimbare. Bărbaţii se gândesc mai mult la şi în trecut, dar femeile, care au şansa de a naşte un copil, gândesc şi privesc întotdeauna spre viitor. Femeilor le este mai puţin frică de schimbare”. 

Asghar Farhadi, născut pe 7 mai 1972, este primul regizor iranian care a primit mai mult de o nominalizare la premiile Oscar şi tot el este regizorul primului film iranian care a dobândit un astfel de trofeu. În 2012, „A Separation” a fost recompensat cu premiul pentru „cel mai bun film într-o limbă străină”. Lungmetrajul său „The Salesman”, lansat în 2016, a câştigat premiul Oscar la aceeaşi categorie a premiilor Academiei de film americane. El a comentat că decizia de a nu participa la gala premiilor Oscar din 2017 a fost una spontană, reacţie la interdicţia dată de preşedintele american Donald Trump cetăţenilor mai multor state musulmane de a călători în Statele Unite.

Cel mai recent lungmetraj al său, „Todos lo Saben”, cu Penelope Cruz, Javier Bardem şi Ricardo Darin în distribuţie, a avut premiera mondială în competiţia de la Cannes de anul acesta. Este primul său film 100% spaniol şi al doilea realizat într-o altă ţară decât Iranul. „Le passé” (2013) a fost filmat în Franţa. Les Films de Cannes à Bucarest, ajuns la a noua ediţie, are loc până pe 28 octombrie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Iaşul îşi merită echipa de fotbal

Cosmin PAȘCA

Iaşul îşi merită echipa de fotbal

Peste toate, lipsa unui proiect este asemănarea cea mai izbitoare dintre echipa din dealul Copoului şi cea din Podu Roş. Nu cunoaştem obiectivele Politehnicii peste cinci ani - o cerinţă banală pentru un club respectabil - la fel cum nu există o foaie de parcurs a Iaşului care să depăşească un singur ciclu electoral.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Impersonare

Codrin Liviu CUȚITARU

Impersonare

„M-a echipat ca pe beizadea (e drept că şi semănam puţin cu juniorul Ceauşeştilor). Mi-a aranjat părul şi mi-a oferit un costum asemănător cu ale Nicuşorului. Mi-a spus că trebuie doar să râd zgomotos, să înjur şi să beau whiskey la greu. Aşa am procedat, mai ales la masa festivă (care s-a organizat în restaurantul meu). Mă scuzaţi, am fost pupat în fund în ziua aia, de nu vă puteţi imagina!... Totul a mers strună până în clipa în care nu mai ştiu cine a cerut ca eu să o sun pe mama, pe tovarăşa Elena, pe loc, şi să solicit fonduri suplimentare în teritoriu.”

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (III)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (III)

Replierea teritoriului politic moldovenesc a impus mutaţii substanţiale la nivelul morfologiei şi structurii sistemului de aşezări. Din perspectiva noastră, e importantă îndesirea reţelei de aşezări urbane şi reconfigurarea ariilor de influenţă a acestora. 

Insuportabila greutate a fiinţării

Bogdan ILIESCU

Insuportabila greutate a fiinţării

„The chicken is only an egg’s way for making another egg.” (Găina este doar modul prin care un ou face un alt ou) - Richard Dawkins

pulspulspuls

Iaca unde va ajunge senatoarea panaramă de Iaşi până la urmă!

Iaca unde va ajunge senatoarea panaramă de Iaşi până la urmă!

Una scurtă dar vioaie pe astăzi despre senatoarea panaramă aleasă de ieşeni, madam Şoşoacă, despre care mulţi cică se întreabă cam ce parcurs politic ar urma să aibă, acumă că şefii ei mai tineri, prin ordin de zi pe unitate primit de la cei cu stele în rezervă, au pus-o pe liber la partid. 

Caricatura zilei

Cum s-a petrecut accidentul

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.