anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Cinema-ul românesc la 25 de ani de la Revoluţie: Strălucitor peste graniţă, puţin iubit acasă

GALERIE
cinematografia romaneasca
  • cinematografia romaneasca
- +

 La 25 de ani de la Revoluţia din '89, cinema-ul din România este "strălucitor peste graniţă, prea puţin iubit acasă", în viziunea Irinei Margareta Nistor, şi "mai aşezat", după cum crede Tudor Giurgiu, în timp ce Andrei Ujică spune că filmul românesc de autor "este cel mai pe val din Europa".

Imediat după Revoluţia din '89, cineaştii români şi-au cerut drepturile în stradă. Astfel, în 1990, potrivit unui articol apărut în presa vremii, reprezentanţii industriei cinematografice au organizat proteste, prin care îşi făceau publice cerinţele. "După cum am relatat ieri", scria autorul materialului apărut în România Liberă, "la ora 14 urma să se declanşeze greva foamei, organizată de cineaşti. Ceea ce s-a şi întâmplat. În Piaţa Victoriei, însă... aglomeraţie mare. Şi militarii aşteptau la rând, de două zile, cu şi fără ploaie", potrivit Mediafax.

Astfel, cineaştii au pornit în căutarea unui alt loc pentru protest "şi, pe drum, spre Intercontinental, s-au întâlnit cu domnul Sergiu Nicolaescu, care venea din direcţie inversă". Pe pancartele cineaştilor se regăseau mesaje precum "Greva foamei pentru o cinematografie independentă", "Vrem o cinematografie fără birocraţie", "Spectatorii sprijină independenţa cinematografiei", "Să dăm şansa filmului să contribuie la renaşterea morală şi culturală a României", "Afară cu securiştii", "Musafirii şi bîtlanii oferă cel mai frumos spectacol când pleacă", "Avem ochiul format; vedem comuniştii din balcon", "Nu vrem o restructurare a vechiului comunism - Jos noul comunism", "Artiştii români nu au nevoie de comisari politici" şi "Suntem alături de muncitorii minţiţi de FSN". Greva din 1990 a continuat în faţa Ateneului Român din Bucureşti; erau "puţini, dar hotărâţi".

La 25 de ani de la evenimentele din decembrie '89 şi la 24 de ani de la greva din 1990, cinematografia română încă se luptă cu sursele de finanţare şi, poate, cu recunoaşterea pe plan intern. Generaţiile de cineaşti s-au schimbat, iar cinematografia română a cunoscut succesul şi aprecierea peste graniţă.

Cu un Cristian Mungiu care a adus în România, după '89, marele trofeu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, mult râvnitul Palme d'Or, primit pentru un film despre avorturile practicate ilegal în perioada comunistă, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", un Cristi Puiu nominalizat la premiile Academiei de Film Europene, cu "Moartea domnului Lăzărescu", şi premiat la numeroase festivaluri, printre care cele de la Cannes, Cottbus, Chicago şi Berlin, un Adrian Sitaru, tot reprezentant al "noului val" al cinematografiei române, premiat la Locarno, Palm Springs şi Varşovia, şi un Corneliu Porumboiu, premiat cu Camera d'Or la festivalul de pe Croazetă, dar şi la alte evenimente cinematografice de profil, precum cele de la Copenhaga şi Buenos Aires, cinematografia română a căutat drumul prin care filmul să "contribuie la renaşterea morală şi culturală a României".

Criticul de film Irina Margareta Nistor, devenită celebră pentru vocea sa în perioada comunistă, când dubla filmele de pe casetele video aduse în ţară "pe sub mână", a declarat pentru MEDIAFAX că cinematografia română, la 25 de ani de la Revoluţie, este "strălucită şi strălucitoare peste graniţă, prea puţin iubită acasă".

Andrei Ujică, regizorul documentarelor "Videograme dintr-o Revoluţie" şi "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", afirmă, scurt, dar concis, că "filmul românesc de autor este momentan cel mai pe val din Europa".

Şi regizorul Tudor Giurgiu, câştigător al premiului Academiei de Film Europene pentru cel mai bun scurtmetraj, în 2012, vede cinematografia din România "mai aşezată".

"În 1990, cineaştii au făcut greva foamei cerând independenţă, autonomie, structuri care să-i reprezinte", a declarat Giurgiu pentru MEDIAFAX. În 2014, cineaştii au structuri şi fonduri, dar "n-avem nicio viziune imediată sau de perspectivă despre cum ar trebui dezvoltată şi sprijinită cinematografia română, autorii de film de toate vârstele sau cum pot fi încurajaţi şi stimulaţi cei care fac business de film în România", a completat acesta.

Pe de altă parte, regizorul Radu Muntean afirmă că cinematografia română "îşi revine după val", fiind într-o "perioadă de reflux".

"Întrebarea dumneavoastră este de acum istorie", a declarat pentru MEDIAFAX criticul de film Tudor Caranfil, întrebat fiind cum vede cinematografia din România la 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. "A fost, rând pe rând, dezastru, performanţă, miracol şi, vai, ce e val ca valul a trecut!", a spus Tudor Caranfil.

"«Valul» a durat patru-cinci ani, dar înainte de el a fost dezastru. Mă refer la primii ani de după Revoluţie, în care cinematografia a fost controlată necontrolat de câţiva dintre cineaştii afirmaţi sub regimul trecut şi în care directorii caselor de filme erau şi realizatori şi, ceea ce era şi mai grav, regizorii propriilor lor filme, şi jucători, şi arbitri", a spus Tudor Caranfil.

De asemenea, Tudor Caranfil a spus că, din fericire, acea perioadă s-a încheiat, după 7-8 ani, şi s-a revenit asupra unei organizări favorabile creaţiei, inovaţiei şi valorii.

"Noul val a adus în joc performanţa şi valoarea. Performanţa a început să domine şi a arătat de ceea ce sunt în stare tinerii cinematografiei române. Din fericire, actuala efemeritate a valului, la care mă refeream, nu ne scuteşte de speranţa de a asista la o revenire", a declarat Caranfil, care susţine că, în ultimii 5-6 ani, valoarea filmelor româneşti a coborât sub ceea ce a fost în momentul în care România a domnit şi a dominat cinematografia internaţională prin talente ca regizorii Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu şi Radu Muntean.

"Să sperăm că vom găsi resurse şi forţe s-o luăm de la capăt...", a concluzionat criticul de film Tudor Caranfil.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.