Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cinematografie, mit şi ideologie

GALERIE
pr Constantin Sturzu
  • pr Constantin Sturzu
- +

Pe 23 mai a debutat seria de evenimente “Ne vedem la Mitropolie”. Sala “Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iaşi se doreşte a deveni tot mai mult un spaţiu al prelungirii “prelegerilor” în “dialoguri”, în vederea întăririi “comuniunii”

Periodic vom organiza aici lansări de carte şi conferinţe, concerte, proiecţii de film sau expoziţii. Deschidere spre cultură şi ştiinţă. Fără complexe şi prejudecăţi. Cu onestitate şi cu dorinţa sinceră de a căuta, în toate, Adevărul. De fapt, nu e ceva nou, ci doar e o încercare de a aşeza cele ce oricum “se petrec la Mitropolie” sub un concept mai clar definit.

Deloc întâmplător, pentru debut am ales doi profesori ai Universităţii “Al. I. Cuza”, Nicu Gavriluţă de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice şi Dragoş Zetu de la Facultatea de Litere. Dacă notorietatea primului a depăşit demult graniţele ţării, cel de-al doilea se află nu foarte departe de debutul său în spaţiul public. În cadrul întâlnirii, am consacrat un moment şi pentru lansarea a două volume: “De ce ne plac supereroii? Mitologia şi simbolistica filmelor Marvel”, autor Nicu Gavriluţă, apărut la Editura Polirom anul acesta, şi “Dincolo de ideologie: James Bond şi femeile”, autor Dragoş Zetu, publicat de Editura Junimea la finalul lui 2021. Ele m-au inspirat în a propune ca dialogul pe care l-am moderat să abordeze diferitele faţete ale unei teme de mare actualitate: “Cinematografie, mit şi ideologie”. Pe scurt, putem sesiza în multe producţii cinematografice (nu doar la cele produse de Marvel) o valorificare a multor mituri care au marcat istoria omenirii. Dar filmele de azi, poate mai mult ca altădată, sunt tot mai influenţate de ideologiile la modă sau care sunt insistent promovate, cum ar fi neomarxismul, feminismul ori ecologismul.

Poate părea unora frivol a discuta despre filme cu supereroi sau cu spioni de tipul James Bond. Vă asigur, însă, că niciunul dintre cei doi autori nu şi-ar pierde o secundă din timpul dedicat cercetării pentru raţiuni de ordin comercial. Nicu Gavriluţă a explorat, din perspectivă sociologică, domenii precum religia, antropologia sau sportul. În textele sale găsim radiografii tulburătoare ale lumii de azi şi chiar pagini cu valenţe profetice, precum cele din “Noile religii seculare”. Dragoş Zetu are un simţ aparte în a identifica autori şi teme de impact, anticipând un anume “trend” cultural. Spre exemplu, a studiat şi publicat primul în România o analiză a operei scriitoarei canadience Alice Munro, înainte ca aceasta să primească, în 2013,  premiul Nobel pentru literatură.

Marvel şi franciza James Bond au făcut nu doar istorie în lumea filmului, ci au şi un impact de anvergură mondială la nivelul mentalităţilor. De aici şi interesul cercetătorilor de nivel academic. Inclusiv al celor creştini, cu preocupări de ordin misionar. Avem nevoie să înţelegem cum gândeşte omul de azi, ce anume îl fascinează, îl seduce. Când a ajuns în Areopagul atenian, deşi “duhul lui se îndârjea în el, văzând că cetatea este plină de idoli”, totuşi, după multe discuţii purtate inclusiv “în piaţă, în fiecare zi”, Sfântul Apostol Pavel îşi începe discursul cu un cuvânt de apreciere la adresa acestor idolatri, numindu-i “foarte evlavioşi” şi indicând că a venit să le vorbească despre “Dumnezeul necunoscut” (v. Faptele Apostolilor 17, 16-23 şcl). Evanghelia nu se poate propovădui ignorând realităţile lumii de azi, ca şi cum ar fi totuna dacă suntem în secolul al III-lea sau în cel actual. Cuvântului Domnului, da, e acelaşi, dar contextul e diferit azi faţă de acum două mii de ani. De aceea, Duhul ne îndeamnă să fim receptivi şi creatori. Să aruncăm mrejele ca nişte pescari iscusiţi acolo unde se adună peştii, nu unde ni se pare nouă că ar trebui să fie.

Nu e spaţiu suficient pentru face o prezentare a celor două cărţi în discuţie. Vă las plăcerea de a le lectura. Vă asigur că ele vă ajută să deschideţi o perspectivă nouă cu privire la filmele la care se face referire. Dintre multele lucruri pe care le-am reţinut în urma lecturii, vă împărtăşesc doar două idei la care e bine să reflectăm.

Prima, de la profesorul Nicu Gavriluţă: “Poveştile sunt consubstanţiale naturii umane, asemenea unor îndeletniciri cotidiene” (op. cit., p. 206). Mai mult, citându-l pe Jonah Sach, se poate spune că “mâncatul face posibilă viaţa, poveştile fac ca viaţa să merite să fie trăită”, iar “cei care spun (şi trăiesc) cele mai bune poveşti vor domina viitorul”.

A doua e de la profesorul Dragoş Zetu, care atrage atenţia că “graniţa dintre cultura înaltă şi cea populară este extrem de instabilă” (op. cit., p. 9). Piesele de teatru ale lui Shakespeare, de exemplu, erau considerate “populare”. Acum, e considerat scriitor de elită, un titan al literaturii mondiale. Invers, numele tenorului italian Luciano Pavarotti ajunge din elita operei în topurile de muzică dedicate pieselor comerciale.

Aş mai adăuga ceva, cred, esenţial, apropo de tema discutată la Mitropolie. Întotdeauna creştinii trebuie să caute la ei, la modul în care trăiesc sau nu autentic în Hristos, cauze ale multiplelor decăderi din lume. Dacă ei nu-i pot inspira pe cei necredincioşi prin modelul propriu de viaţă, dacă nu se vor apleca asupra frământărilor reale ale omului de azi, atunci vor lăsa loc pentru “cel plătit şi cel care nu este păstor” (Ioan 10, 12). Am mai spus-o şi cu alt prilej: dacă astăzi este o inflaţie de supereroi pe piaţa filmelor, acest lucru este şi o consecinţă a secolelor în care sfântul a fost degradat la statut de supererou. O spune cu multă durere un autor care a trăit înainte de revoluţia bolşevică din Rusia: Sfântul este urcat pe piedestal, sub piedestal apare pe loc o tinichea, iar în tinichea se aruncă bănuţii şi la asta se reduce totul. Iar pentru instruirea poporului se alcătuieşte «viaţa» sfântului unde, cu o străduinţă excesivă, se adună cele mai neobişnuite evenimente din viaţa lui, cele mai uimitoare minuni, pentru a aşeza sfântul cât mai sus, pentru a-l face cât mai puţin asemănător cu oamenii obişnuiţi. Astfel, oamenii uită că sfântul a fost, de fapt, şi el un om ca şi ei, şi că, respectând proporţiile, fiecare poate deveni, în principiu, ca el" (Ieromonah Tihon, Arhiereul, Editura Cathisma, Bucureşti, 2009, pp. 167-168).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri