anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 01.07.2022

Cinematografie, mit şi ideologie

GALERIE
pr Constantin Sturzu
  • pr Constantin Sturzu
- +

Pe 23 mai a debutat seria de evenimente “Ne vedem la Mitropolie”. Sala “Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iaşi se doreşte a deveni tot mai mult un spaţiu al prelungirii “prelegerilor” în “dialoguri”, în vederea întăririi “comuniunii”

Periodic vom organiza aici lansări de carte şi conferinţe, concerte, proiecţii de film sau expoziţii. Deschidere spre cultură şi ştiinţă. Fără complexe şi prejudecăţi. Cu onestitate şi cu dorinţa sinceră de a căuta, în toate, Adevărul. De fapt, nu e ceva nou, ci doar e o încercare de a aşeza cele ce oricum “se petrec la Mitropolie” sub un concept mai clar definit.

Deloc întâmplător, pentru debut am ales doi profesori ai Universităţii “Al. I. Cuza”, Nicu Gavriluţă de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice şi Dragoş Zetu de la Facultatea de Litere. Dacă notorietatea primului a depăşit demult graniţele ţării, cel de-al doilea se află nu foarte departe de debutul său în spaţiul public. În cadrul întâlnirii, am consacrat un moment şi pentru lansarea a două volume: “De ce ne plac supereroii? Mitologia şi simbolistica filmelor Marvel”, autor Nicu Gavriluţă, apărut la Editura Polirom anul acesta, şi “Dincolo de ideologie: James Bond şi femeile”, autor Dragoş Zetu, publicat de Editura Junimea la finalul lui 2021. Ele m-au inspirat în a propune ca dialogul pe care l-am moderat să abordeze diferitele faţete ale unei teme de mare actualitate: “Cinematografie, mit şi ideologie”. Pe scurt, putem sesiza în multe producţii cinematografice (nu doar la cele produse de Marvel) o valorificare a multor mituri care au marcat istoria omenirii. Dar filmele de azi, poate mai mult ca altădată, sunt tot mai influenţate de ideologiile la modă sau care sunt insistent promovate, cum ar fi neomarxismul, feminismul ori ecologismul.

Poate părea unora frivol a discuta despre filme cu supereroi sau cu spioni de tipul James Bond. Vă asigur, însă, că niciunul dintre cei doi autori nu şi-ar pierde o secundă din timpul dedicat cercetării pentru raţiuni de ordin comercial. Nicu Gavriluţă a explorat, din perspectivă sociologică, domenii precum religia, antropologia sau sportul. În textele sale găsim radiografii tulburătoare ale lumii de azi şi chiar pagini cu valenţe profetice, precum cele din “Noile religii seculare”. Dragoş Zetu are un simţ aparte în a identifica autori şi teme de impact, anticipând un anume “trend” cultural. Spre exemplu, a studiat şi publicat primul în România o analiză a operei scriitoarei canadience Alice Munro, înainte ca aceasta să primească, în 2013,  premiul Nobel pentru literatură.

Marvel şi franciza James Bond au făcut nu doar istorie în lumea filmului, ci au şi un impact de anvergură mondială la nivelul mentalităţilor. De aici şi interesul cercetătorilor de nivel academic. Inclusiv al celor creştini, cu preocupări de ordin misionar. Avem nevoie să înţelegem cum gândeşte omul de azi, ce anume îl fascinează, îl seduce. Când a ajuns în Areopagul atenian, deşi “duhul lui se îndârjea în el, văzând că cetatea este plină de idoli”, totuşi, după multe discuţii purtate inclusiv “în piaţă, în fiecare zi”, Sfântul Apostol Pavel îşi începe discursul cu un cuvânt de apreciere la adresa acestor idolatri, numindu-i “foarte evlavioşi” şi indicând că a venit să le vorbească despre “Dumnezeul necunoscut” (v. Faptele Apostolilor 17, 16-23 şcl). Evanghelia nu se poate propovădui ignorând realităţile lumii de azi, ca şi cum ar fi totuna dacă suntem în secolul al III-lea sau în cel actual. Cuvântului Domnului, da, e acelaşi, dar contextul e diferit azi faţă de acum două mii de ani. De aceea, Duhul ne îndeamnă să fim receptivi şi creatori. Să aruncăm mrejele ca nişte pescari iscusiţi acolo unde se adună peştii, nu unde ni se pare nouă că ar trebui să fie.

Nu e spaţiu suficient pentru face o prezentare a celor două cărţi în discuţie. Vă las plăcerea de a le lectura. Vă asigur că ele vă ajută să deschideţi o perspectivă nouă cu privire la filmele la care se face referire. Dintre multele lucruri pe care le-am reţinut în urma lecturii, vă împărtăşesc doar două idei la care e bine să reflectăm.

Prima, de la profesorul Nicu Gavriluţă: “Poveştile sunt consubstanţiale naturii umane, asemenea unor îndeletniciri cotidiene” (op. cit., p. 206). Mai mult, citându-l pe Jonah Sach, se poate spune că “mâncatul face posibilă viaţa, poveştile fac ca viaţa să merite să fie trăită”, iar “cei care spun (şi trăiesc) cele mai bune poveşti vor domina viitorul”.

A doua e de la profesorul Dragoş Zetu, care atrage atenţia că “graniţa dintre cultura înaltă şi cea populară este extrem de instabilă” (op. cit., p. 9). Piesele de teatru ale lui Shakespeare, de exemplu, erau considerate “populare”. Acum, e considerat scriitor de elită, un titan al literaturii mondiale. Invers, numele tenorului italian Luciano Pavarotti ajunge din elita operei în topurile de muzică dedicate pieselor comerciale.

Aş mai adăuga ceva, cred, esenţial, apropo de tema discutată la Mitropolie. Întotdeauna creştinii trebuie să caute la ei, la modul în care trăiesc sau nu autentic în Hristos, cauze ale multiplelor decăderi din lume. Dacă ei nu-i pot inspira pe cei necredincioşi prin modelul propriu de viaţă, dacă nu se vor apleca asupra frământărilor reale ale omului de azi, atunci vor lăsa loc pentru “cel plătit şi cel care nu este păstor” (Ioan 10, 12). Am mai spus-o şi cu alt prilej: dacă astăzi este o inflaţie de supereroi pe piaţa filmelor, acest lucru este şi o consecinţă a secolelor în care sfântul a fost degradat la statut de supererou. O spune cu multă durere un autor care a trăit înainte de revoluţia bolşevică din Rusia: Sfântul este urcat pe piedestal, sub piedestal apare pe loc o tinichea, iar în tinichea se aruncă bănuţii şi la asta se reduce totul. Iar pentru instruirea poporului se alcătuieşte «viaţa» sfântului unde, cu o străduinţă excesivă, se adună cele mai neobişnuite evenimente din viaţa lui, cele mai uimitoare minuni, pentru a aşeza sfântul cât mai sus, pentru a-l face cât mai puţin asemănător cu oamenii obişnuiţi. Astfel, oamenii uită că sfântul a fost, de fapt, şi el un om ca şi ei, şi că, respectând proporţiile, fiecare poate deveni, în principiu, ca el" (Ieromonah Tihon, Arhiereul, Editura Cathisma, Bucureşti, 2009, pp. 167-168).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Războiul din Ucraina divide Occidentul; taberele (I)

Alexandru LĂZESCU

Războiul din Ucraina divide Occidentul; taberele (I)

În timp ce puterile europene majore doresc o finalizare rapidă a războiului din Ucraina, indiferent de rezultat, pentru America miza acestuia este una globală, cu impact asupra competiţiei geopolitice cu China.

opinii

Mistica secretului

Alexandru CĂLINESCU

Mistica secretului

Ne îndreptăm oare către un regim autoritar, în care renasc vechi frustrări şi obsesii? (...) Din luările de poziţie pe care le-am urmărit în aceste zile, reiese că situaţia actuală a Arhivelor ridică serioase semne de întrebare. Se perpetuează o anomalie: Arhivele sunt în subordinea Ministerului de Interne, ceea ce ne trimite din nou la isteria „secretului de stat”. Ar fi o regretabilă reîntoarcere în timp.

Arte şi meserii

Neculai SEGHEDIN

Arte şi meserii

Acum mai mulţi ani, după ce se înfiinţaseră universităţi şi filiale ale acestora pe la fiecare colţ de stradă, de ziceai că riscăm să ajungem o naţie de superintelectuali, de se speriase însuşi Comitetul Nobel de avalanşa de potenţiale premii ce urmau să poposească pe plaiurile mioritice, s-a ajuns la concluzia că, totuşi, cineva trebuie să mai muncească şi cu mâinile, pentru că, vorba lui Creangă, … dac-ar fi să iasă toţi învăţaţi […], n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele. 

Patologia şi puţinătatea intelectuală

Radu POPESCU

Patologia şi puţinătatea intelectuală

Perseverenţa cu care Dodon, socialiştii moldoveni şi partenerii lor politici de la Kremlin apelează doar la dezinformări pentru a-şi argumenta părerile reflectă un fenomen aflat la graniţa dintre patologie şi puţinătate intelectuală, rezultatele ultimelor alegeri prezidenţiale şi parlamentare din Republica Moldova arătând că oamenii - obişnuindu-se nu doar cu acelaşi tip de păcăleală, dar şi cu aceiaşi propagatori ai mesajelor false - nu mai pot fi duşi de nas ca pe vremuri. 

pulspulspuls

Speranţe de la Iaşi via Suceava pentru un posibil aranjament în Guvern

Speranţe de la Iaşi via Suceava pentru un posibil aranjament în Guvern

Demisia şi ancheta procurorilor DNA privindu-l pe ministrul pesedist al agriculturii, junele oltean de partid şi de stat Chesnoiu, om al sistemului, cică ar fi creat unele speranţe în anumite zone ale politichiei din mai multe judeţe, printre care şi la Iaşi, auzim. 

Caricatura zilei

Retragere din Insula Serpilor

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.