Ciomegele de la Ruginoasa rămân și anul acesta îngropate. Ritual inițiatic și simbol al maturizării – opinii ale specialiștilor despre bătaia din sat

marți, 31 decembrie 2024, 03:20
5 MIN
 Ciomegele de la Ruginoasa rămân și anul acesta îngropate. Ritual inițiatic și simbol al maturizării – opinii ale specialiștilor despre bătaia din sat

Pe vremuri, pe 31 decembrie, comuna Ruginoasa din județul Iași devenea scena unui obicei unic în România: confruntarea dintre „deleni” și „văleni”, două grupuri de tineri mascați.

Cunoscută popular drept „bătaia de la Ruginoasa”, această tradiție străveche atrage curioși, pasionați de folclor și cercetători, dar este adesea privită cu scepticism din cauza violenței care a marcat-o în ultimele decenii. În acest an, ca în anii precedenți, bătaia nu va avea loc, iar la vechiul loc de întâlnire al mascaților vor fi prezenți jandarmi și polițiști.

„Conform legii, măsurile sunt luate. Vor veni jandarmii și poliția, dar bătaia nu va mai avea loc. Lumea a evoluat, nu mai sunt bătăile care au fost cândva. Am avut o ședință cu jandarmii, cu poliția și s-a transmis ce e legal și ce nu e legal. E posibil ca mascații să se adune, că așa e tradiția aici, la noi, dar vor ieși fără bâte și biciuri”, a declarat Ionuț Pristăviță, primarul din Ruginoasa.

 Bătaia de la Ruginoasa – semnificații din folclor

Ritualurile care marchează trecerea dintre ani sunt prezente în multe sate din Moldova, dar puține au un impact cultural și social atât de puternic precum jocurile cu măști și confruntările dintre cetele de flăcăi. Ovidiu Focșa, muzeograf-etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași, a explicat pentru „Ziarul de Iași” faptul că obiceiul mascaților este mult mai mult decât o simplă bătaie organizată.

„Putem recepta spectaculoasele jocuri rituale ale localnicilor din satul Dumbrăvița – comuna Ruginoasa (delenii cu vălenii), la care în ultimele decenii au început a participa și tineri din satul reședință al comunei. Din păcate pusă în umbră de mediatizarea cel puțin îndoielnică a mass – mediei, în care este căutat mai ales senzaționalul, celebra confruntare cu bâte a mascaților de la Ruginoasa este, în fapt, o luptă rituală a cetelor de flăcăi, adusă în fața audienței propriului public, pe medeanul satului, transformat preț de câteva clipe, în scena improvizată a comunității. Îndeplinindu-și rostul lor inițiatic, de confirmare a puterii și de restabilire a echilibrului în microuniversul propriu, ceata regla tensiunile acumulate peste an, având în principal un pronunțat caracter social”, a declarat muzeograful Ovidiu Focșa.

Potrivit acestuia, în trecut, în zona Moldovei, cel mai așteptat moment era cel al reprezentațiilor date de diverse grupe de figuranți, măștile umane și zoomorfe. Măștile aveau, însă, semnificații clare în marcarea pragurilor calendaristice, „reprezentând, în mentalitatea arhaică, spiritele moșilor și strămoșilor ce transmiteau principiul fertilității în noul an”. Etnologul ieșean a mai spus că rolul inițial al mascării, în comunitățile primitive, era reprezentat de stabilirea legăturilor cu ființe și forțe supranaturale.

„Prezența lor în această perioadă liminală, a scurgerii timpului vechi și a întâmpinării celui nou, îmbracă și valențe apotropaice – de îndepărtare a spiritelor rele, determinată de credințele legăturilor strânse dintre lumea reală și cea imaginară, de dincolo, determinând în acest sens prezența spiritelor defuncților în lumea viilor. Din acest motiv, colindatul extrem cu măști a devenit o obișnuință a acestei perioade, masca și accesoriile mascatului (clopote, tălăngi, dobe, harapnice) având rolul combaterii maleficului ce planează asupra comunității”, a explicat Ovidiu Focșa.

 Ritual inițiatic și simbol al maturizării

Conform explicațiilor muzeografului, confruntarea a două grupări de mascați, alături de scenariul morții și al învierii măștii animaliere (capră, cerb) din cadrul ritualului, anunță „pe de o parte, îmbătrânirea și schimbarea timpului, iar pe de altă parte, nașterea unuia nou”. Dincolo de spectacol, bătaia de la Ruginoasa reflectă tensiuni sociale, dar și un proces inițiatic. Tinerii mascați, organizați în cete, simbolizează un rit de trecere spre maturitate.

Citește și: Pacea de la Ruginoasa: Cum au fost îngropate ciomegele războiului în vestita comună

„Bătălia simbolică a tinerilor din Ruginoasa, cel puțin așa cum este ea păstrată în oralitatea locului, îmbracă și aspectul unui pronunțat rit de separație, flăcăii folosind acest moment calendaristic pentru a-și dovedi abilitățile necesare întemeierii unei familii și a unei gospodării, în fața unei asistențe destul de severe a comunității. Nu întâmplător, unul din motivele principale ale confruntării era legat de reglarea relațiilor dintre feciorii participanți și fetele nubile, care cu această ocazie, a sărbătorilor de iarnă, intrau în rândul fetelor de măritat, tinerii pregătindu-se astfel să devină stăpâni pe viața lor. Acesta este și motivul pentru care din ceata mascaților făceau parte tineri cu armata făcută, știut fiind faptul că în vechime cătănia juca rol de prag în viața omului – odată trecut, permitea tânărului și chiar îl obliga să se căsătorească”, a precizat etnologul Ovidiu Focșa.

 

 De la ritual inițiatic la spectacol contemporan

Muzeograful a transmis că în cartea „Jocuri rituale din Moldova”, a lui Alin Rus, apărută în snul 2023 la editura Humanitas, este documentată bătălia de la Ruginoasa, mai ales din punct de vedere sociologic.

„Se desprinde mai ales acest aspect al înfruntării, vizita, oarecum neașteptată, a băieților ce mergeau în vizită la fetele din satul vecin pentru a le peți, creând adesea tensiuni între localnici și cei nepoftiți, reglate, refulate, cu această ocazie. Măștile impresionante, urâte, realizate din blană de oaie, purtate de participanți, bâtele – ghioagele fluturate amenințător în aer, zgomotele asurzitoare ale tălăngilor și clopotelor prinse de brâu ori purtate în diagonală de-a lungul pieptului, aveau rolul de intimidare a adversarului”, a spus etnograful ieșean.

Originea actualei forme a obiceiului de la Ruginoasa este relativ recentă, datând din anii ’70, potrivit relatărilor bătrânilor din comunitate.

„Sfârșitul deceniului șapte al veacului trecut a marcat și o radicalizare a obiceiului, amintirile lor din tinerețe fiind legate mai mult de simple îmbrânceli, care rareori îmbrăcau și forme mai brutale”, a completat Ovidiu Focșa.

În forma sa contemporană, bătaia este adesea criticată pentru violența sa, ceea ce a determinat autoritățile să impună măsuri stricte de securitate. Forțe de ordine, inclusiv jandarmi și polițiști, sunt mobilizate anual pentru a preveni incidente grave.

„Jocurile cu măști animaliere și umane reprezintă reperul major al manifestărilor Anului Nou în Moldova, fenomene complexe, ce scot în evidență, dincolo de vechile credințe ce le-au generat, realitățile sociale ale satului, pregătind astfel comunitatea pentru marea confruntare în fața greutăților vieții ce aveau să vină, frumoșii și urâții fiind aidoma acesteia, cu bune și rele”, a declarat Ovidiu Focșa, muzeograf-etnograf, Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași.

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii