Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cireşele, cultura la care România este pe locul 3 în lume ca productivitate

GALERIE
cirese
  • cirese
- +

Sînt puţine culturi în care după criteriul productivităţii sîntem în top 3 mondial. Fără investiţii mari, aproape fără subvenţii şi practic ignorat de politicile agricole la nivel naţional – cireşul ne plasează deasupra unor ţări care au şi mari ferme şi bani şi tehnologie şi cercetare.

Cireşul (Prunus Avium, etc) este unul dintre cei mai darnici dintre pomi. Valorificarea cireşului este multidimensională ţinând atât de ce se poate face cu “produsele” sale cât şi “în jurul său”. Cireşele sînt trecute în lista “aromelor fine” a bucătarilor şi distilatorilor şi a fructelor cu conţinut mare de anti-oxidanţi a nutriţioniştilor şi fito-terapeuţilor. Lemnul de cireş este asociat cu “luxul” de către producătorii de mobilier şi artizani. Livezile de cireş sînt considerate adevărate “paradisuri terapeutice” de către psihoterapeuţi. Sub toate aceste aspecte cultivarea şi exploatarea cireşului este susţinută de o cerere în creştere continuă.

La nivel mondial România este pe locul 3 în ce priveşte randamentul obţinut (119425 Hg/ha), pe locul pe locul 8 în ce priveşte producţia (81842 tone) şi pe 18 în ce priveşte suprafaţa recoltată (6853 ha). Cultura cireşului asigură prosperitatea multor familii în regiunile în care aceasta este cultura specific-tradiţională – aducând venituri peste media adusă de producţia agricolă. De regulă producţia se face în livada moştenită, pe suprafeţe de maximum 5 ha (chiar şi în zonele unde per ansamblu cultura este dominantă permiţând coagularea loturilor individuale în unităţi asociative), de către proprietari.

Gradul de susţinere – câte subvenţii naţionale sau europene primesc cultivatorii – este aproape de zero – cei mai mulţi dintre proprietari de livezi având suprafeţe mai mici decâ cele eligibile. Gradul de tehnologizare – câtă “ştiinţă” produsă de cercetători şi specialişti este înglobată în producţie – este mic (în România, multe institute de cercetări agricole au fost închise din lipsă de fonduri, facultăţile de agronomie, chiar dacă fac cercetare sînt aproape rupte de agricultura reală). De asemenea gradul de mecanizare – utilaje, unelte mecanice – este de asemenea mic (căruţa cu cai, scara, prăjina sînt cele mai răspândite “unelte”). Gradul de valorificare – numărul de forme din care fermierii “scot” bani din livezile de cireşe – este foarte mic – practic doar din vânzarea fructelor proaspete.

În câteva cuvinte, în România, cultura cireşului se face “ca în Evul Mediu”, iar valorificarea “ca în Epoca de Piatră”.

Cireşoaia (Bistriţa-Năsăud), Turcineşti (Gorj) sînt două cazuri în care cultura cireşului asigură prosperitatea comunităţii – O prosperitate evidentă prin mulţi indicatori care sar în ochi precum numărul şi mărcile autourismelor, numărul caselor cu nivel, al garajelor şi al utilităţilor (centrale proprii, etc). Cireşele produse în cele două comunităţi nu ajung în niciun hypermarket din România – niciun mare retailer de pe piaţa autohtonă nu pare să fie interesat de aceste fructe deşi acestea sînt “promovate” local prin “festivaluri ale cireşelor” sau “târguri” şi “sărbători” – oamenii vând la poarta gospodăriei “producătorilor doar pe hârtie” care o duc în pieţe sau chiar exportatorilor care le duc în străinătate (Moldova, Ungaria, Italia, Rusia, Finlanda) .

Prosperitatea de care se bucură oamenii din cele două comune “mari producătoare” este mult sub potenţial – producătorii primesc de fapt foarte puţin pentru ce produc şi exploatează foarte puţin din formele de valorificare ale culturii cireşului.

Citiţi mai mult pe agrointel.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri