„România nu şi-a permis anul trecut. Nu îşi permite nici în 2021 acest lucru. În acest moment preşedintele are două variante fie să o promulge, fie să o retrimită în Parlament la rexaminare. Vom creşte pensiile, dar doar pe calendarul pe care ni l-am asumat. Aceasta e varianta pe care mergem noi. E o creştere a punctului de pensie în condiţiile economice actuale. Acel 14% înseamnă efort suplimentar anul acest 9 miliarde lei. Pensiile vor creşte şi în 2021. Creşterile de anul acest se susţin şi anul acesta, nicio problemă. Chiar şi în noiembrie anul trecut avem o creştere a venitului net faţă de 2019, asta în condiţii de pandemie”, a afirmat Florin Cîţu, întrebat miercuri la finalul şedinţei de Guvern dacă poate fi suportată din bugetul de stat majorarea punctului de pensie cu 40%, după decizia CCR care spune că legea e constituţională.

Chestionat despre majorarea punctului de pensie, prim-ministrul a răspuns: „Eu vreau să discutăm ce se întâmplă cu punctul de pensie, după ce vom avea un buget. Avem estimări de creşteri de venituri”.

CCR a respins miercuri sesizarea Guvernului privind rectificarea bugetară adoptată de Parlament cu un amendament aş PSD care prevede creşterea pensiilor cu 40%.

Pe 13 octombrie 2020, Guvernul a sesizat Curtea privind proiectele de lege care vizează rectificarea bugetară adoptate de către Parlament.

În esenţă, „Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, conform comunicatul de presă transmis de reprezentanţii Guvernului.

Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.