CITY INDEX 2024: Iașul, pe locul 6 la nivel național într-un clasament al performanței urbane

Municipiul Iași ocupă a șasea poziție,  Oradea venind din urmă, pe locul șapte.  Pe de altă parte, Iașul stă bine la nivel național când vine vorba de componentele ,,Calitatea locului” și „Vibrație”.

Institutul pentru Oraşe Vizionare CITY INDEX 2024 introduce o nouă măsură a performanței urbane în România. Acest studiu amplu examinează progresul urban al celor 41 de orașe (analizate în perioada 2022-2023) care sunt centre de județ, în funcție de trei criterii principale: calitatea vieții, creșterea economică și activitatea culturală, folosind o serie de 51 de indicatori specializați (care acoperă aspecte variate ale vieţii urbane şi sunt grupaţi în trei componente principale: ,,Calitate”, ,,Prosperitate” şi ,,Vibrație”).

De asemenea, pentru a garanta o comparare corectă între orașe de diverse dimensiuni, elementele de evaluare au fost ajustate în funcție de dimensiunea orașului și a populației, conform datelor din Recensământul Populației și Locuințelor 2021. Metoda folosită îmbină informațiile statistice oficiale provenite din diverse surse, cum ar fi datele de la Institutul Național de Statistică și ministere, cu aprecierile calitative ale rezidenților și turiștilor colectate de pe platforme precum TripAdvisor și Google Places.

Clasamentul orașelor românești 

Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu se află pe podiumul performanţei urbane în România, conform CITY INDEX. Braşov şi Timişoara completează primele cinci locuri, urmate de Iaşi, Oradea, Târgu Mureş, Alba Iulia şi Constanţa, conform datelor prezentate în infograficul CITY INDEX.

Așadar, analiza CITY INDEX arată că singurul oraş din Moldova inclus în Top 10 este Iaşi.  Motivele pentru care topul este dominat de reședințe din arcul carpatic au legătură cu investițiile scăzute din zona Moldovei, și nu numai.

,,E de remarcat faptul că Iașul a ajuns pe locul 6, în ciuda condițiilor adverse. În primul este vorba de lipsa infrastructurii rutiere. Apoi, investiții scăzute, forța de muncă redusă datorită migrației, și lipsa intereselor autorităților Naționale față de Moldova. Faptul că Iașul este centru universitar reprezintă un mare atuu. A devenit un Pol de dezvoltare, care va juca un rol din ce în ce mai important în regiunea Nord-est”, a explicat sociologul Ștefan Cojocaru.

Iașul, pe poziția a patra în ceea ce privește ,,Calitatea locului”

,,Calitatea Locului” este una din cele trei componente esențiale ale CITY INDEX, evidențiind atracția orașului, infrastructura, atracțiile turistice, mediul natural și serviciile de bază (sănătate, educație) care influențează nivelul de trai. Cluj-Napoca ocupă în continuare primul loc în această categorie, în timp ce pe locurile următoare se află Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Surprinzător sau nu, Târgu-Jiu se află pe locul 7 în topul orașelor cu cea mai bună calitate a locuirii, în timp ce Râmnicu Vâlcea este pe locul 8, Alba-Iulia pe locul 9 și Reșița pe locul 10.

Principalele atuuri ale orașului Cluj-Napoca sunt în domeniile Educație și Conectivitate aeriană. Capitala conduce în ceea ce privește Parcurile și Conectivitatea. Sibiu se află în fruntea listei la locuri emblematice şi pe locul doi la monumente istorice.

Cele mai prospere orașe

De data aceasta, Bucureştiul se situează pe primul loc, urmat de Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Oradea, Slatina, Alba Iulia, Iaşi, Braşov şi Arad, care completează primele zece poziţii. Componenta „Prosperitate” se referă la puterea economică a oraşului şi interacţiunea acesteia cu dinamica socială.

,,În general, în Iași sunt prețuri mai mici decât în alte zone (alimente, chirii, servicii) care au un efect pozitiv asupra puterii de cumpărare. Și restaurantele sunt mai ieftine decât București, Cluj sau Timișoara”, a adăugat specialistul.

Capitala țării se evidențiază prin competitivitate urbană și nivelul salariilor, însă ocupă ultimul loc la infracțiuni și se situează în mod modest în ceea ce privește atragerea fondurilor europene, în raport cu populația. Cluj-Napoca se află pe primul loc în ceea ce privește densitatea antreprenorială și are cea mai redusă rată a șomajului, dar în același timp înregistrează cea mai mică accesibilitate a locuințelor în raport cu salariile și prețurile locuințelor.

Iașul are cel mai mare grad de ocupare turistică 

,,Vibraţia” reflectă dinamismul cultural, social şi demografic al oraşului, subliniind abilitatea sa de a construi o atmosferă atrăgătoare (diversitate culturală şi sportivă, opţiuni variate de divertisment şi interacţiuni sociale).

Clasamentul orașelor în funcție de ,,Vibrație” este condus de Sibiu, urmat de Cluj-Napoca, București ocupând locul al treilea. Din urmă vin Constanţa și Braşov. Sibiu se evidențiază cu adevărat în această categorie, fiind pe primul loc la oportunități de cazare, instituții de artă și alți indicatori.

De asemenea, în ceea ce privește aspectul ,,Vibraţie”, municipiile care se remarcă la diferiți indicatori sunt mult mai diverse, inclusiv incluzând municipii mai mici în primele locuri.

Municipiul nostru are cea mai mare rată de ocupare turistică, comparativ cu toate celelalte orașe reședință de județ.

,,Este și efectul dezvoltării aeroportului internațional și organizării multor evenimente naționale și internaționale. Oricum, rata de ocupare se raportează la locurile disponibile. Dacă luăm în calcul numărul de persoane în valoare absolută, mai este mult de lucru”, a mai spus sociologul.

Orașele românești sau orașele contrastelor

Analiza scoate la iveală și un puternic caracter contrastant al oraşelor din România. În ciuda dimensiunilor mai mici, orașele surprind prin diversitatea de contradicții și diferențe în ceea ce privește performanța. Un exemplu vizează iarăși municipiul Reşiţa. Orașul cu aproape 58.000 de locuitori este oraşul cu cea mai bună calitate a aerului și cea mai bună amprentă verde a orașului, deși se află pe locul 28 în clasamentul general de performanţă. La capitolul ,,verde”, Iașul ocupă locul 25, numărându-se prin cele mai poluate orașe din țară.

“Performanța orașelor nu ține cont de mărimea lor. În City Index avem mai multe dovezi care arată că fiecare oraș are puncte tari pe care să-și construiască strategia de dezvoltare. City Index este un instrument de lucru foarte complex, dezvoltat de echipa mea minunată de la IOV – Institutul pentru Orașe Vizionare, coordonata de maestrul Florian Filat. Doi ani de muncă, peste un milion de linii de date, și lucruri extraordinare pe care le-am scos la lumină despre orașele noastre reședințe de județ pe 51 de dimensiuni compozite. Pentru că putem îmbunătăți doar ce putem măsura.  La fel, bine e să celebrăm performanța care să devină inspirație tot pe bază de cifre reci. Pentru că astfel, ne putem propune viziuni ambițioase și putem măsura anual drumul până la ele. Și, într-o zi, tinerii vor începe sa vadă ca orașul lor are perspectivă, că nu se mai plictisesc, că se simt implicați în viața orașului și că se simt bine Acasă”, a scris pe Facebook Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

Citiți și: Clujul, cel mai bun oraș studențesc din țară. Iașul și Timișoara nu mai apar în clasament

SURSA FOTO: Facebook Felix Tătaru, Președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

Publicitate și alte recomandări video