Cristina Ștefan, Iași: Fiica mea are 17 ani și i-a apărut o erupție pe corp care, pe lângă faptul că este inestetică, este și foarte inconfortabilă, pentru că o mănâncă foarte tare zona afectată. Medicul nostru de familie spune că ar putea fi o ciupercă a pielii și ne-a recomandat să solicităm opinia unui medic dermatolog. Nu-mi dau seama de unde a putut-o lua. Este adevărat, ea merge la o sală de sport, dar nu folosește decât lucrurile ei personale.
Dr. Corneliu Dobre, medic primar dermatolog: „Micoza cutanată este o infecție fungică (o afecțiune cauzată de o ciupercă) localizată la nivelul pielii sau al unghiilor. Acești fungi pot provoca, de asemenea, infecții la nivelul cavității bucale, gâtului, plămânilor, tractului urinar, dar și în multe alte părți ale corpului.
Fungii pot fi găsiți în sol, în aer, pe plante sau chiar în interiorul corpului sau pe piele. Fungii fac parte din microbiomul normal al organismului uman și doar câteva tipuri de fungi provoacă boli.
Mai ales când scade imunitatea, după o perioadă de stres fizic sau psihic sau și dezechilibre ale „biomului”, în urma administrării prelungite de antibiotice, sau și în boli „consumptive”.
Deoarece ciupercile se dezvoltă în medii calde și umede, infecțiile fungice ale pielii se pot dezvolta adesea în zonele transpirate sau umede de pe suprafața corpului care nu sunt suficient ventilate. Câteva exemple includ labele picioarelor, zona inghinală și pliurile pielii.
Atenție la îmbrăcămintea mulată cu conținut mare de fibre sintetice (elastice) care favorizează dezvoltarea fungilor. Îmbrăcămintea cu croială slim-fit, bogată în elastani, purtată de persoane cu forme, în perioade cu temperatură și indice de căldură și umezeală înalt, duce frecvent la dezvoltarea și întreținerea fungilor cutanați.
Acest lucru este favorizat și de încălțămintea strâmtă, care face să pară piciorul mai mic.
Infecția apare, de obicei, sub forma unei erupții cutanate solzoase sau a unei decolorări sau hiperpigmentări și, adesea, este însoțită de prurit (senzație de mâncărime). O infecție fungică poate fi dobândită prin contact direct cu o altă persoană infectată sau cu un animal, prin contactul cu suprafețe netede (spătarul scaunelor de plastic, șezlonguri din plastic) care au fost recent în contact cu pielea persoanelor purtatoare de fungi. Contactul poate fi și indirect prin probarea hainelor direct pe piele sau în săli de sport contactul cu duferite suprafețe/fricțiune ale aparatelor, suprafețele laterale ale piscinenelor, căzi cu hidromasaj, jacuzzi, ciubere, saune etc.
Cel mai frecvent devenim conștienți de prezența infecției fungice cutanate la începutul sezonului estival, odată cu primele zile de plajă (când pielea prinde primele nuanțe de bronz) sau la sfârșitul acestuia, când pielea în loc să fie bronzată uniform este „pătată”.
Unele infecții fungice ale pielii sunt foarte frecvente. Deși infecția poate fi inconfortabilă și, posibil, contagioasă, de obicei nu este gravă, cu excepția persoanelor imunocompromise.
Există mai multe tipuri de infecții micotice ale pielii. Majoritatea micozelor cutanate sunt cauzate de dermatofiți, un grup de ciuperci filamentoase care colonizează și infectează țesuturile cheratinizate, inclusiv stratul exterior al pielii (adică stratul cornos), părul și unghiile. Deși există o serie de specii de dermatofiți, majoritatea infecțiilor dermatofite sunt cauzate de ciuperci din genurile Trichophyton, Microsporum și Epidermophyton.
Infecțiile dermatofitice ale pielii sunt denumite și tinea, datorită aspectului inelar al leziunilor cutanate pe care le produc de obicei. Unele tinea au nume distinctive, descriptive pentru partea corpului afectată. De exemplu, tinea corporis afectează brațele, trunchiul și picioarele; tinea capitis afectează scalpul și firul de păr; tinea cruris afectează zona inghinală și interiorul coapselor; iar tinea pedis afectează picioarele.
Pe lângă dermatofiți, micoza cutanată poate fi cauzată și de fungi din genul Candida. Candida este prezentă în mod natural pe piele și mucoase. Atunci când cantitatea de Candida este mică, aceasta este inofensivă, dar când începe să se dezvolte excesiv, poate afecta pielea și țesuturile din apropiere, ducând la o infecție superficială a pielii. Un sistem imunitar slăbit este deseori motivul pentru creșterea excesivă a prezenței Candida la nivelul pielii sau al mucoaselor. Prin urmare, candidoza afectează frecvent persoanele cu afecțiuni care compromit sistemul imun (de exemplu, diabet, infecție cu HIV etc. ), acestea devenind mai vulnerabile la infecții oportuniste.
Mai rar, micoza cutanată se poate datora unei infecții cu ciuperci non-dermatofite, cum ar fi o specie de Aspergillus. Aceasta este o familie de mucegaiuri formată din mai multe specii diferite, dintre care unele pot provoca o afecțiune cunoscută sub numele de aspergiloză. Aspergiloza cutanată este o formă rară de boală local invazivă care apare, de obicei, atunci când aspergiloza invazivă se răspândește pe piele din altă parte a corpului, cum ar fi plămânii. Infecția primară a pielii – de exemplu cea care survine după o intervenție chirurgicală, o traumă sau o rană de arsură – este mai frecvent întâlnită.
Modificările în aspectul tegumentului (colorația normal omogenă, uniformă a pielii) și pruritul sunt simptome comune ale multor infecții fungice.
Printre alte simptome se numără: iritație; piele cu aspect de descuamare (cojire) la periferia zonelor cu pigmentarea modificată, roșeață; rareori formarea de vezicule.
Multe micoze cutanate pot fi diagnosticate după aspectul lor clinic la examenul fizic. Cu toate acestea, în cazul în care acesta nu este clar, poate fi confirmat cu ajutorul unor teste suplimentare de diagnostic, inclusiv microscopia directă, culturile fungice sau examinarea cu lampa Wood.
Examenul micologic este singurul care garantează și certifică diagnosticul corect și, implicit, indicația de tratament. Observarea microscopică a resturilor de piele, a părului sau a unghiilor, este adesea efectuată pentru a detecta prezența ciupercilor. Probele sunt de obicei pregătite cu o soluție de hidroxid de potasiu (KOH) care dizolvă cheratina care se găsește în țesuturi, astfel încât filamentele ramificate ale ciupercilor (hife) sau sporii fungici pot fi văzuți la microscop.
Dacă există incertitudini, probele pot fi cultivate pe o placă de agar Sabouraud dextroză, un mediu de creștere care favorizează dezvoltarea ciupercilor, limitând în același timp dezvoltarea majorității bacteriilor. Examinarea cu lampa Wood utilizează o lumină ultravioletă pentru a detecta zonele de fluorescență care pot fi cauzate de anumite tipuri de ciuperci.
Un examen micologic complet necesită corelarea rezultatului obținut la examenul microscopic cu cel de la cultura dermatofiților. Este posibil ca examenul microscopic direct să fie negativ. În urma culturii rezultatul să fie pozitiv, deoarece mediul de cultură favorizează dezvoltarea dermatofiților.
Examenul micologic este puternic influențat de diverse tratamente dovedite ca ineficiente clinic. Examenul micologic corect se poate efectua în absența oricărui tratament antimicotic pentru minimum 3-4 luni.
Tratamentul micozelor cutanate variază în funcție de cauza de bază a infecției. În general, majoritatea micozelor cutanate necesită tratament cu medicamente antifungice. Terapiile antifungice pot fi topice sau orale, iar tipul recomandat depinde, în general, de gravitatea și localizarea infecției.
Printre măsurile suplimentare care pot ajuta la prevenirea infecțiilor fungice repetate se numără: respectarea cu strictețe a recomandărilor de tratament; practicarea unei bune igiene; purtarea de îmbrăcăminte și încălțăminte care să permită circulația aerului; păstrarea pielii curate și uscate”.
Publicitate și alte recomandări video