Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Clanuri peste clanuri

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

Valurile actualităţii ridicăpe crestele lor nu numai mutre şi nume, teme, probleme, ci şi vocabule care, de pe o zi pe alta, ajung pe buzele tuturor, adesea mai curând doar cu un fel de… bănuială asupra sensului, pentru mulţi doar dedus din abundenta lor folosire, şi atât. 

Câţi dintre noi auziseră măcar de „pandemie”? Dar în privinţalui e simplu: o epidemie la scala mapamondului, aşa încât COVID-19, mai eficient în materie de mentalităţi decât ideologii „globalizării”, devinede-a dreptul suspect în ochii unora. Dar nu numai o vocabulă sau alta, ci întregi „cuiburi” lexicale, uneori chiar lanţuri-domino de relaţii între astfel de „familii”, „cuiburi”, „câmpuri”, se trag unele pe altele pe tapet, trec într-un prim-plan al frecvenţei, având ca revers diluarea. De pildă, sub ochii noştri, temadevenită realmente curentă a „digitalizării”, dar care, pusă în practică, s-ar putea dovedi, ca şi şcoala online, mult mai complexă în drumul ei către realul trăit, nu doar gândit: premise, resurse, mentalităţi… Dar „clanuri”? Dintre câţi îl preiau, folosindu-l, sau îl aud, îl primesc venit din limbajul altora, câţi mai au oare o cât de vagă idee despre încărcătura „arheologică” a semanticii termenului? Poţi paria liniştit pe o, pentru cei mai mulţi, „alunecare” a înţelesului către un soi de înceţoşare, efect al contextelor obişnuite în care el circulă în prezent în toate formele de mass media, mereu asociat cu „ideea” de interlopi, de infractori şi…„descurcăreţi” nu la limita legii, ci dincolo de ea şi, din păcate, cum au început de la o vreme să se audă şi glasuri care o spun pe şleau, nu rareori mânăîn mână cu unii dintre cei puşi să vegheze în apărarea legii, şi nu a celor ce o încalcă. Încă mai rău: ba chiar şi sub „ocrotirea”, dar nu făcută cadou, nu gratuită, a altora, şi mai de sus, „aleşi” cu iluzia că se poate lăsa pe mâna lor să facă legile menite să ne apere, să-i slujească cetăţeanului onest şi corect. Biată semantică urechistă, prinsă„din zbor”, astfel deformată grav.

Nu numai de cuvinte şi de „înţelegerea” lor e vorba, pentru că aceiaşi oameni din media care iau în braţe câte un termen „în ascensiune” şi îi corup sau stâlcesc sensul prinasocieri inerţial repetitive, proliferante, tot ei sunt, frecvent, şi artizanii duplicitari ai faimei pe care le-o creează şi întreţin „eroilor” lor, să le zicem aşa, de ştiri şi de nesfârşite comentarii-„piedestal” unor atare, calpe, „vedete”. Uneori veritabile seriale. Ca, de pildă, „Caracaliţa” de la Tv România, cu „monstrul” Dincă în prim-plan. Modelul „Elodia”, master-class de soap opera, poliţisto-juridic, că numai Cioacă sau Dincă nu e destul. Reţeta: semnată Tucă. A fost folosită şi politic: „dezvăluirile” lui Sebi Ghiţăot Belgrad. Şi uite aşa, „monştri” vs. victime, „experţi” şi părerologi, macaroana se întinde, să te ţii rating, bănet, „succesuri”. Buni şi condamnaţii „pocăiţi” sau fugiţii din ţară, rămaşi cu „cheagul” intact, de pe urma ţepelor date „statului”, adică nouă. Şi, (doar în ordinea de aici) last but not least, genul de băgăreţi insaţiabili de„imagine” şi mediatizare: Becali, Udrea, atâţia alţii, despre care putem fi siguri că adesea au şi cotizat”, cu folos pro-domo, stimulându-şi vedetizarea. Vă mai amintiţi de „Bercea Mondial” pozând în victimă a nu ştiu cărui mahăr, la rându-icimotie cu…? Tot auzim şi citim despre Duduienii care, înainte de toate,„duduie” în media. Pofta de aşa o publicitate le vine făptuind, banilor şi puterii de la vârf de clan li se adaugă, complement de „imagine”, o anume… „celebritate”, dorită, savurată, oricât ar fi ea de (blând spus) deochiată.

Clanurile şi mafiile au ierarhiile lor interne, cum au şi rivalităţi şi războaie între ele. Li se dă nas prin mediatizare, da, însă la fel de simptomatic pentru cum stăm cu astfel de treburi în România, li se fac avansuri dinspre personaje ale politichiei. Cine le-a întărit clonţul şi moftul slăbind şi mutilând legea? Oare cine? Şi nici nu e de mirare, căci Justiţia, poliţia, politichia au şi ele fiecare în parte, clanurile lor, ba chiar, cu mai multă putere şi cu o infinită neobrăzare. „Clasa politică”? Reţele de legături, de sânge, de interese, de alcov, şoferi de încredere, secretare cu bi(e)rotica lor, vecine din Videle... „Clan” la origine presupune liantul genetic, autoritatea marelui Strămoş. Valabil şi pentru politichia dâmboviţeană postceauşistă? Ba bine că nu. Sigur că am avut şi încă îl avem pe acest „Strămoş” de clan politicianist, sub pulpana căruia, „săracă şi cinstită” chipurile, s-au făcut averi, s-au cristalizat complicităţi durabile şi „dinastii” şmechere, arogante, de nababi şi apucături de prea tereştri „dumnezei”, susţinuţi de tupeul unora şi de laşităţile şi mai multora. Nu e… „minunat”? Priviţi, avem ce „contempla”, imaginea României de azi - piramidă a puterii, jafului şi imposturii, clanuri peste clanuri. Antidotul: unul singur, votul treaz - fler/flair... anticlan.

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru  Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri