Vechea variantă a legii era considerată drept una modernă şi corectă în ierarhizarea învăţământului şi finanţarea în funcţie de valoare. Ce cuprind noile prevederi, adoptate prin Ordonanţă de Urgenţă chiar înainte de Sărbătorile de iarnă? Este a doua astfel de intervenţie făcută de Guvernul Ponta pe Legea Educaţiei.
Pentru al doilea an la rând, Ministerul Educaţiei Naţionale modifică Legea Educaţiei printr-o Ordonanţă de Urgenţă eliberată înaintea sărbătorilor care marchează sfârşitul anului. După ce anul trecut Ecaterina Andronescu a scos din lege incompatibilitatea dintre o funcţie de conducere într-o universitate şi una politică, Remus Pricopie anunţă o serie de măsuri care schimbă fundamental felul în care se aplică Legea 1/2011. Practic, odată cu aceste modificări, din reforma învăţământului anunţată în 2011 de Daniel Funeriu nu a mai rămas nimic.
Se mută clasa a IX-a
Pentru învăţământul preuniversitar, principala schimbare ţine de locul în programă a clasei a IX-a. Aceasta, potrivit vechii legi a educaţiei, trebuia să facă parte din ciclul gimnazial, iar liceul să aibă doar trei clase. Însă ordonanţa de urgenţă mută clasa a IX-a înapoi la liceu şi stipulează faptul că ambele cicluri, atât cel gimnazial, cât şi liceul, trebuie să aibă patru ani. Mai mult, conform modificărilor aduse, se extinde perioada în care cadrele didactice ce nu sunt titulare pot, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de titularizare, să intre pe post, de la trei la şase ani, dublându-se practic perioada în care aceştia pot intra în sistem. Practic, dacă în prezent aceştia sunt nevoiţi să reia examenul după trei ani de zile dacă nu au intrat pe un post deşi au luat mai mult de nota 7, acum examenul trebuie reluat după şase ani.
Ordonanţa de urgenţă, conform celor doi miniştri de la educaţie, amâna una dintre prevederile care era susţinută inclusiv de către Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educaţiei, şi anume examinările transdisciplinare. Conform Legii 1/2011, la doi ani de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial examenele, de la evaluarea naţională la adminiterea la liceu şi bacalaureat, trebuiau să aibă „o abordare transdisciplinară. Nu mai dai subiecte la examen, de exemplu, strict de matematică, fizică sau chimie, ci poţi să dai subiecte care abordează în egală măsură fiecare disciplină. Practic, le dai probleme de viaţă nu de discipline“, a explicat Remus Pricopie, ministrul Educaţiei, într-o conferinţă de presă susţinută înainte să Crăciun. Aceste examene transdiscipliniare urmează a fi introduse începând cu generaţiile de elevi care vor intra în clasa a V-a şi a IX-a din anul universitar 2015-2016. Astfel, primele generaţii care vor avea examene transdisciplinare vor termina ciclul gimnazial sau liceal în 2019.
Învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani
Există câteva prevederi în ordonanţa de urgenţă care privesc direct învăţământul profesional. În primul rând se specifică şi faptul că absolvenţii care vor termina învăţământul profesional vor putea să continue să studieze la liceu în formă de învăţământ cu frecvenţă, deşi până acum legea stipulează că aceştia vor putea să urmeze liceul exclusiv la frecvenţă redusă. Ministrul Pricopie a explicat că acest lucru ar produce o discriminare, elevii fiind obligaţi să urmeze liceul la seral, şi de aceea s-a luat această decizie.
Mai mult, Remus Pricopie susţine că în 2014 aproximativ 2.500 de firme vor organiza şcoli profesionale ce vor putea fi urmate de către elevi. Cei care vor urma acest tip de învăţământ profesional vor beneficia şi de reducere cu 50% a tarifului pentru transportul local în comun, fapt care în Legea Educaţiei era prevăzut doar pentru elevii din învăţământul liceal şi cel obligatoriu. Durata acestuia din urmă creşte conform prevederilor ordonanţei de urgenţă de la 10 la 11 ani. Astfel, în România va deveni obligatorie urmarea clasei pregătitoare, a gimnaziului şi a primilor doi ani din liceu sau şcoală profesională.
Admiterea la facultate, doar cu media de la „bac“
În ceea ce priveşte învăţământul universitar, una dintre cele mai importante prevederi este cea privind admiterea la facultate. Ordinul desface practic una dintre prevederile din ordonanţa de anul trecut aprobată de către Ecaterina Andronescu, prin care universităţile putea include drept criterii la admitere şi notele din timpul anului. Astfel, începând cu anul acesta, instituţiile de învăţământ superior sunt obligate să realizeze admiterea bazându-se exclusiv pe notele obţinute de elevi la probele de la examenul de la bacalaureat, sau la media generală de la acesta. Tot privind învăţământul superior, ordonanţa prevede că organismul numit Consiliul Naţional al Rectorilor va căpăta statutul de partener de dialog social al ministerului. Asta va însemna, practic, că el va trebui consultat în mod obligatoriu înaintea elaborarării oricărui act normativ. Nu specifică însă în ordonanţă, şi nici nu au făcut cei doi miniştri până acum, ce greutate are votul CNR. Dacă aceştia nu vor fi de acord cu utilitatea sau modalitatea de întocmire a unui act normativ cât şi cu consecinţele aplicării sale, nu se explică nicăieri în ce măsură se va ţine cont de părerea lor, dacă aceştia vor avea drept de veto sau nu. Această ordonanţă a mai clarificat şi durata unui an universitar. Acesta urmează se înceapă de regulă în primele zile ale lunii octombrie şi să se termine pe 30 septembrie. Decizia a fost luată pentru a se putea lămuri cât timp se aplică drepturile studenţeşti tinerilor care sunt în ultimii ani de studiu. Acestora li s-au prelungit practic oficial drepturile până la începutul toamnei.
Profesorii asociaţi vor putea fi angajaţi
La nivelul învăţământului universitar, legislaţia mai modifică şi câteva aspecte privind finanţarea universităţilor dar şi a tipologiei de angajare. Acestea vor putea fi finanţate prin participarea la proiecte cu caracter educaţional împreună cu diverse institute de cercetare sau companii, atât din mediul public cât şi din cel privat. Un exemplu concret este posibilitatea pe care o vor avea aceste companii de a finanţa pe baza unor contracte directe cu universităţile studiile de doctorat. Apoi, personalul didactic asociat va putea fi angajat pe funcţia de asistent, în urma solicitărilor universităţilor, în timp ce „specialişti cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în ţară cât şi în străinătate“ vor putea fi angajaţi la o universitate având calitatea de cadre didactice asociate.
Finanţarea
În ceea ce priveşte finanţarea, ministrul a precizat că, prin această ordonanţă, dar şi printr-o serie de acte subsecvente, se va reveni la fosta finanţare pe baza criteriilor de calitate. Astfel, după ce actuala clasificare a universităţilor şi ierarhizare a domeniilor de studii a fost anulată, distribuirea fondurilor către universităţi se va face pe baza unor cifre trimise de către acestea începând cu data de 1 ianuarie. Datele trimise de către universităţi se vor referi la numărul de studenţi înscrişi la zi sau la frecvenţă redusă, numărul de cadre didactice şi funcţia didactică a acestora, contractele de cercetare, articolele publicate în reviste internaţionale sau indexate în baze de date internaţionale, date denumite de către Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru învăţământ superior şi cercetare, „cuantificabile“. Cu ocazia acestei ordonanţe se abrogă şi două prevederi care au fost contestate de către universităţile din ţară ale legii educaţiei: posibilitatea ca Guvernul să înfiinţeze o facultate într-o universitate fără consultarea acesteia şi tăierea finanţării din fonduri publice pentru instituţiile de învăţământ superior care încălcau „răspunderea publică“. Cea din urmă, conform ministrului Costoiu, putea fi folosită de către minister ca o „pârghie prin care o universitate să fie pedepsită ca urmare a unei neînţelegeri cu un rector“.
Publicitate și alte recomandări video