Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Clasicizarea Classix

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

Într-o ţară în care 40% din oameni nu ascultă niciodată muzică clasică, iar alţi 19% doar de câteva ori pe an sau mai rar, nişte tineri şi-au dorit să facă un festival de profil în Iaşi. 

Trecutul ne arată că multe astfel de iniţiative lăudabile se lovesc de realităţile contextului socio-politic şi economic ieşean şi se sting după una sau cel mult două ediţii. În cazul Classix, după debutul din februarie 2020, care a reuşit să evite la limită o pandemie care avea să schimbe modul în care ne raportăm la şi consumăm evenimentele culturale, următoarele două ediţii s-au desfăşurat cu respectarea celor mai stricte restricţii din aceşti doi ani: grad de ocupare de doar 30%, distanţare, purtarea măştilor, ulterior certificat verde etc. La două zile după ediţia de anul trecut s-a intrat în scenariul roşu, deci norocul a fost, din nou, de partea celor care au încercat.

Organizatorii nu doar că au reuşit să navigheze în acest peisaj schimbător şi impredictibil, dar au jonglat cu rezervări ale unor locaţii din ce în ce mai diverse şi nonconformiste, bilete de avion, teste PCR pentru invitaţi, camere de hotel, închiriere de echipamente şi toate celelalte elemente de logistică care nu se văd, dar fără de care publicul n-ar mai putea avea experienţa inedită pe care Classix o aduce în ultimii ani la Iaşi. Pentru că Classix nu e doar o altă serie de concerte cu interpreţi locali şi internaţionali şi partituri inspirat alese. Dacă s-ar fi limitat la asta, n-ar fi reuşit să adune categorii de public care nu obişnuiesc să participe la concertele Filarmonicii, Operei sau altor instituţii publice active în zona muzicii clasice. Însă ceea ce a reuşit Classix să facă, prin alegerea locaţiilor, scenografie minimalistă cu elemente de new media, sinestezie şi sincretism nu e puţin lucru: a adus un public activ şi interesat de alte forme de cultură contemporană către muzica clasică.

Classix Day 1 - @the_phope

Mai mult, cu ajutorul unor elemente diverse de programare culturală, care includ masterclass-uri, proiecţii de film, conferinţe, expoziţii şi lansări de carte, are loc o atât de necesară iniţiere şi educare a publicului tânăr. Anul trecut a fost lansată (online) traducerea Anei Maria Onisei a cărţii „Un An Magic. Muzică clasică pentru fiecare zi” de Clemency Burton-Hill, prima carte de popularizare a muzicii clasice în România. Iar luni seară, la concertul intitulat Fata Morgana al Auner Quartet, un extrem de talentat cvartet de coarde austriac, prezentatorul Cătălin Sava a atras atenţia publicului prezent să nu mai aplaude în pauzele dintre părţile lucrării. Spectatorii s-au conformat şi au avut răbdare să răsplătească prestaţia senzaţională a celor 4 tineri austrieci după încheierea ultimei note a lucrării de Schubert de la finalul programului.

Auner Quartet la Palatul Culturii

O altă modalitate de educare a publicului este realizată prin includerea unor piese de muzică contemporană clasică, uneori mai dificile pentru o audienţă care nu este familiarizată. Acelaşi Auner Quartet au interpretat în premieră în România o lucrare a compozitoarei contemporane Sofia Gubaidulina din 1993 (Cvartetul de Coarde nr. 4), care a presupus o suprapunere de partituri înregistrate anterior, în format digital, peste prestaţia live a muzicienilor austrieci. Iar cei care nu au reuşit să cumpere bilete pot urmări întregul program online, gratuit, prin intermediul platformei şi eforturilor logistice suportate de organizatori.

Cu atât mai impresionant şi salutar este demersul directorului artistic, Dragoş Andrei Candrea (rezident în Norvegia), şi a directoarei, Patricia Butucel (care s-a mutat între timp în Bucureşti şi se ocupă şi de festivalul Rocanotherworld), cu cât festivalul organizat împreună cu echipa locală tânără şi entuziastă este finanţat exclusiv din fonduri private: un sponsor naţional şi contribuţia unor institute culturale străine active în ţară. Săptămâna aceasta au anunţat şi burse pentru artişti independenţi, în valoare de 5000 de euro. Din păcate, Primăria Iaşi, ocupată cu finanţarea unor şuete şi sinecuri cu relevanţă minimă pentru comunitate, precum şi cu reabilitarea de morminte şi achiziţie de busturi anacronice prin Ateneul Tătăraşi, nu a găsit o formă prin care să asigure sprijin local unui demers atât de important pentru scena culturală locală.

Foto: Cristian Chirilă

Cu toate acestea, festivalul a ajuns în 2022 să aibă o durată de o săptămână, fără a pierde din amploarea evenimentelor şi calitatea muzicienilor invitaţi. Chiar dacă ediţia a treia nu s-a încheiat la momentul scrierii acestui text, putem spune că, din fericire pentru publicul ieşean, festivalul Classix pare să se clasicizeze şi să devină un reper pe harta evenimentelor culturale locale. Ţine şi de comunitate cum va răspunde şi dacă va reuşi să păstreze şi să preţuiască acest dar pe care o mână de tineri ambiţioşi s-au încăpăţânat să-l facă oraşului lor natal.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri