Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cleştele electoral

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cu rezervele de rigoare, putem lua în discuţie implicaţiile mutării alegerilor locale în toamnă, pentru ca apoi să analizăm noua formă a „cleştelui” electoral locale - legislative.

Dacă nu apar surprize de ultimă oră în procesul legislativ, ne îndreptăm spre stabilirea zilei de 27 septembrie ca dată de organizare a alegerilor legislative. Acest text a fost încheiat înainte de anunţarea rezultatului votului de ieri, din Senat, dar se pare că există un consens politic şi că el se va menţine şi la Camera Deputaţilor. Vom vedea curând şi dacă se va reuşi fixarea datei alegerilor legislative pentru 6 decembrie. Desigur, nu avem garanţia că situaţia epidemiologică va permite organizarea alegerilor la datele fixate, însă aceasta este o chestiune ce trebuie discutată într-un alt registru. Aşadar, cu rezervele de rigoare, putem lua în discuţie implicaţiile mutării alegerilor locale în toamnă, pentru ca apoi să analizăm noua formă a „cleştelui” electoral locale - legislative.

În mod normal, perturbarea din acest an va face ca localele să aibă loc, de acum încolo, la începutul toamnei. Este greu de crezut că se va dori şi se va putea reveni la formula anterioară. Primarii în funcţie ar trebui să fie încântaţi de şansa de a puncta electoral prin lucrări edilitare, în cele aproape trei luni câştigate. Filialele partidelor, mai ales cele din mediul urban, ar putea conta pe implicarea electorală a membrilor, plini de energie politică la întoarcerea din concedii. În fine, implicarea emoţională a alegătorilor ar putea fi mai redusă, pentru că nu ar mai exista intervalul de cinci-şase luni de politizare intensă dinaintea precedentelor scrutine. S-ar putea ca nivelul general de participare să scadă puţin, însă există mulţi alţi factori care influenţează respectivele cifre - iar participarea redusă nu este deloc o veste rea pentru primarii în funcţie, indiferent dacă din 2024 încolo se va vota tot într-un tur sau se va reveni la sistemul cu două tururi. În fine, fără a anticipa aici când şi cum va începe anul universitar 2020-2021, este clar că programarea alegerilor locale în ultima duminică de vacanţă va permite participarea la vot, în localităţile de origine, a tinerilor care peste câteva ore sau zile vor pleca spre centrele universitare.

Trecând acum la „cleştele” format din ziua localelor (sau a primului tur) şi cea a legislativelor, să ne amintim cum a evoluat el de-a lungul timpului: 9 februarie - 27 septembrie (1992); 2 iunie - 3 noiembrie (1996); 4 iunie - 26 noiembrie (2000); 6 iunie - 28 noiembrie (2004); 1 iunie - 30 noiembrie (2008); 10 iunie - 9 decembrie (2012); 5 iunie - 11 decembrie (2016). Aşadar, din 1996 încoace avem o relativă stabilitate în privinţa localelor, cu o uşoară, dar constantă mărire a intervalului din cauza legislativelor, care au ajuns să fie programate la începutul lunii decembrie. Nu discutăm aici motivele juridice - ele ţin de durata mandatului membrilor celor două Camere; important este că partidele au avut, în principiu, un semestru în care să digere rezultatele din vară, să-şi schimbe strategia, să facă înţelegeri politice şi aşa mai departe. Dacă anul acesta se va vota conform aşteptărilor, semestrul se va reduce la trimestru. Timpul se va contracta pentru forţele politice româneşti, iar cel mai acut o vor simţi cele pândite de înfrângere.

Votul pentru consiliile judeţene (plus consiliul general al capitalei), oarecum mai „politic-partizan” decât cel pentru consiliile locale sau primari, nu a fost mereu un bun indicator pentru legislative. A anticipat bine rezultatele în epoca duelurilor între blocurile conduse de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Ultimele două cazuri de suprapunere legislative - prezidenţiale au fost marcate de fenomenele Corneliu Vadim Tudor (2000) şi Traian Băsescu (2004), greu de prezis pe baza scorurilor din iunie. Ulterior, alegerile locale din 2008 au anticipat corect echilibrul PDL-PSD-PNL din toamnă, iar cele din 2012 supremaţia USL, prăbuşirea PDL şi lansarea formaţiunii lui Dan Diaconescu. În fine, localele din 2016 au anunţat destul de fidel victoria PSD, în condiţiile în care până la legislative electoratul advers nu numai că s-a redus, dar s-a şi divizat suplimentar prin apariţia USR ca forţă politică naţională.

Anul 2016 este un exemplu bun pentru a sugera că localele pot fi frecvent un catalizator, nu doar un barometru al competiţiei legislative ulterioare. Întrebarea interesantă este, desigur, ce se va întâmpla anul acesta, mai ales că intervalul s-a redus, în principiu, la un trimestru. La prima vedere, scorurile din sondaje şi corelaţiile cu alegerile de anul trecut sugerează o anumită stabilitate a opţiunilor publicului. Trăim, însă, vremuri curioase, astfel că surprizele nu pot fi excluse. Să sperăm doar că România va putea să-şi asume un calendar electoral şi să-l respecte ulterior, indiferent de interesele politice ale momentului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri