marti, 19.03.2024
Cu rezervele de rigoare, putem lua în discuţie implicaţiile mutării alegerilor locale în toamnă, pentru ca apoi să analizăm noua formă a „cleştelui” electoral locale - legislative.
Dacă nu apar surprize de ultimă oră în procesul legislativ, ne îndreptăm spre stabilirea zilei de 27 septembrie ca dată de organizare a alegerilor legislative. Acest text a fost încheiat înainte de anunţarea rezultatului votului de ieri, din Senat, dar se pare că există un consens politic şi că el se va menţine şi la Camera Deputaţilor. Vom vedea curând şi dacă se va reuşi fixarea datei alegerilor legislative pentru 6 decembrie. Desigur, nu avem garanţia că situaţia epidemiologică va permite organizarea alegerilor la datele fixate, însă aceasta este o chestiune ce trebuie discutată într-un alt registru. Aşadar, cu rezervele de rigoare, putem lua în discuţie implicaţiile mutării alegerilor locale în toamnă, pentru ca apoi să analizăm noua formă a „cleştelui” electoral locale - legislative.
În mod normal, perturbarea din acest an va face ca localele să aibă loc, de acum încolo, la începutul toamnei. Este greu de crezut că se va dori şi se va putea reveni la formula anterioară. Primarii în funcţie ar trebui să fie încântaţi de şansa de a puncta electoral prin lucrări edilitare, în cele aproape trei luni câştigate. Filialele partidelor, mai ales cele din mediul urban, ar putea conta pe implicarea electorală a membrilor, plini de energie politică la întoarcerea din concedii. În fine, implicarea emoţională a alegătorilor ar putea fi mai redusă, pentru că nu ar mai exista intervalul de cinci-şase luni de politizare intensă dinaintea precedentelor scrutine. S-ar putea ca nivelul general de participare să scadă puţin, însă există mulţi alţi factori care influenţează respectivele cifre - iar participarea redusă nu este deloc o veste rea pentru primarii în funcţie, indiferent dacă din 2024 încolo se va vota tot într-un tur sau se va reveni la sistemul cu două tururi. În fine, fără a anticipa aici când şi cum va începe anul universitar 2020-2021, este clar că programarea alegerilor locale în ultima duminică de vacanţă va permite participarea la vot, în localităţile de origine, a tinerilor care peste câteva ore sau zile vor pleca spre centrele universitare.
Trecând acum la „cleştele” format din ziua localelor (sau a primului tur) şi cea a legislativelor, să ne amintim cum a evoluat el de-a lungul timpului: 9 februarie - 27 septembrie (1992); 2 iunie - 3 noiembrie (1996); 4 iunie - 26 noiembrie (2000); 6 iunie - 28 noiembrie (2004); 1 iunie - 30 noiembrie (2008); 10 iunie - 9 decembrie (2012); 5 iunie - 11 decembrie (2016). Aşadar, din 1996 încoace avem o relativă stabilitate în privinţa localelor, cu o uşoară, dar constantă mărire a intervalului din cauza legislativelor, care au ajuns să fie programate la începutul lunii decembrie. Nu discutăm aici motivele juridice - ele ţin de durata mandatului membrilor celor două Camere; important este că partidele au avut, în principiu, un semestru în care să digere rezultatele din vară, să-şi schimbe strategia, să facă înţelegeri politice şi aşa mai departe. Dacă anul acesta se va vota conform aşteptărilor, semestrul se va reduce la trimestru. Timpul se va contracta pentru forţele politice româneşti, iar cel mai acut o vor simţi cele pândite de înfrângere.
Votul pentru consiliile judeţene (plus consiliul general al capitalei), oarecum mai „politic-partizan” decât cel pentru consiliile locale sau primari, nu a fost mereu un bun indicator pentru legislative. A anticipat bine rezultatele în epoca duelurilor între blocurile conduse de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Ultimele două cazuri de suprapunere legislative - prezidenţiale au fost marcate de fenomenele Corneliu Vadim Tudor (2000) şi Traian Băsescu (2004), greu de prezis pe baza scorurilor din iunie. Ulterior, alegerile locale din 2008 au anticipat corect echilibrul PDL-PSD-PNL din toamnă, iar cele din 2012 supremaţia USL, prăbuşirea PDL şi lansarea formaţiunii lui Dan Diaconescu. În fine, localele din 2016 au anunţat destul de fidel victoria PSD, în condiţiile în care până la legislative electoratul advers nu numai că s-a redus, dar s-a şi divizat suplimentar prin apariţia USR ca forţă politică naţională.
Anul 2016 este un exemplu bun pentru a sugera că localele pot fi frecvent un catalizator, nu doar un barometru al competiţiei legislative ulterioare. Întrebarea interesantă este, desigur, ce se va întâmpla anul acesta, mai ales că intervalul s-a redus, în principiu, la un trimestru. La prima vedere, scorurile din sondaje şi corelaţiile cu alegerile de anul trecut sugerează o anumită stabilitate a opţiunilor publicului. Trăim, însă, vremuri curioase, astfel că surprizele nu pot fi excluse. Să sperăm doar că România va putea să-şi asume un calendar electoral şi să-l respecte ulterior, indiferent de interesele politice ale momentului.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi: Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |