anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Cleştele electoral

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Cu rezervele de rigoare, putem lua în discuţie implicaţiile mutării alegerilor locale în toamnă, pentru ca apoi să analizăm noua formă a „cleştelui” electoral locale - legislative.

Dacă nu apar surprize de ultimă oră în procesul legislativ, ne îndreptăm spre stabilirea zilei de 27 septembrie ca dată de organizare a alegerilor legislative. Acest text a fost încheiat înainte de anunţarea rezultatului votului de ieri, din Senat, dar se pare că există un consens politic şi că el se va menţine şi la Camera Deputaţilor. Vom vedea curând şi dacă se va reuşi fixarea datei alegerilor legislative pentru 6 decembrie. Desigur, nu avem garanţia că situaţia epidemiologică va permite organizarea alegerilor la datele fixate, însă aceasta este o chestiune ce trebuie discutată într-un alt registru. Aşadar, cu rezervele de rigoare, putem lua în discuţie implicaţiile mutării alegerilor locale în toamnă, pentru ca apoi să analizăm noua formă a „cleştelui” electoral locale - legislative.

În mod normal, perturbarea din acest an va face ca localele să aibă loc, de acum încolo, la începutul toamnei. Este greu de crezut că se va dori şi se va putea reveni la formula anterioară. Primarii în funcţie ar trebui să fie încântaţi de şansa de a puncta electoral prin lucrări edilitare, în cele aproape trei luni câştigate. Filialele partidelor, mai ales cele din mediul urban, ar putea conta pe implicarea electorală a membrilor, plini de energie politică la întoarcerea din concedii. În fine, implicarea emoţională a alegătorilor ar putea fi mai redusă, pentru că nu ar mai exista intervalul de cinci-şase luni de politizare intensă dinaintea precedentelor scrutine. S-ar putea ca nivelul general de participare să scadă puţin, însă există mulţi alţi factori care influenţează respectivele cifre - iar participarea redusă nu este deloc o veste rea pentru primarii în funcţie, indiferent dacă din 2024 încolo se va vota tot într-un tur sau se va reveni la sistemul cu două tururi. În fine, fără a anticipa aici când şi cum va începe anul universitar 2020-2021, este clar că programarea alegerilor locale în ultima duminică de vacanţă va permite participarea la vot, în localităţile de origine, a tinerilor care peste câteva ore sau zile vor pleca spre centrele universitare.

Trecând acum la „cleştele” format din ziua localelor (sau a primului tur) şi cea a legislativelor, să ne amintim cum a evoluat el de-a lungul timpului: 9 februarie - 27 septembrie (1992); 2 iunie - 3 noiembrie (1996); 4 iunie - 26 noiembrie (2000); 6 iunie - 28 noiembrie (2004); 1 iunie - 30 noiembrie (2008); 10 iunie - 9 decembrie (2012); 5 iunie - 11 decembrie (2016). Aşadar, din 1996 încoace avem o relativă stabilitate în privinţa localelor, cu o uşoară, dar constantă mărire a intervalului din cauza legislativelor, care au ajuns să fie programate la începutul lunii decembrie. Nu discutăm aici motivele juridice - ele ţin de durata mandatului membrilor celor două Camere; important este că partidele au avut, în principiu, un semestru în care să digere rezultatele din vară, să-şi schimbe strategia, să facă înţelegeri politice şi aşa mai departe. Dacă anul acesta se va vota conform aşteptărilor, semestrul se va reduce la trimestru. Timpul se va contracta pentru forţele politice româneşti, iar cel mai acut o vor simţi cele pândite de înfrângere.

Votul pentru consiliile judeţene (plus consiliul general al capitalei), oarecum mai „politic-partizan” decât cel pentru consiliile locale sau primari, nu a fost mereu un bun indicator pentru legislative. A anticipat bine rezultatele în epoca duelurilor între blocurile conduse de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Ultimele două cazuri de suprapunere legislative - prezidenţiale au fost marcate de fenomenele Corneliu Vadim Tudor (2000) şi Traian Băsescu (2004), greu de prezis pe baza scorurilor din iunie. Ulterior, alegerile locale din 2008 au anticipat corect echilibrul PDL-PSD-PNL din toamnă, iar cele din 2012 supremaţia USL, prăbuşirea PDL şi lansarea formaţiunii lui Dan Diaconescu. În fine, localele din 2016 au anunţat destul de fidel victoria PSD, în condiţiile în care până la legislative electoratul advers nu numai că s-a redus, dar s-a şi divizat suplimentar prin apariţia USR ca forţă politică naţională.

Anul 2016 este un exemplu bun pentru a sugera că localele pot fi frecvent un catalizator, nu doar un barometru al competiţiei legislative ulterioare. Întrebarea interesantă este, desigur, ce se va întâmpla anul acesta, mai ales că intervalul s-a redus, în principiu, la un trimestru. La prima vedere, scorurile din sondaje şi corelaţiile cu alegerile de anul trecut sugerează o anumită stabilitate a opţiunilor publicului. Trăim, însă, vremuri curioase, astfel că surprizele nu pot fi excluse. Să sperăm doar că România va putea să-şi asume un calendar electoral şi să-l respecte ulterior, indiferent de interesele politice ale momentului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Gazoductul Nord Stream 2 şi securitatea Europei

Alexandru LĂZESCU

Gazoductul Nord Stream 2 şi securitatea Europei

Pentru Germania gazoductul şi relaţiile cu Rusia par să aibă prioritate în faţa intereselor de securitate ale Europei de Est şi legăturilor transatlantice.

Filmuletul zilei

opinii

Pe faţă şi pe dos

Nichita DANILOV

Pe faţă şi pe dos

Dincolo de ieşirea în aparenţă viscerală şi acuzaţiile halucinante ale preşedintelui Iohannis la adresa PSD-ului, ghicim un calcul politic rece. Atacând PSD-ul, dar şi UDMR-ul, preşedintele Iohannis a făcut o mişcare neaşteptată pe tabla de şah a spectrului politic românesc.

Patru pastile de vară covidată

Michael ASTNER

Patru pastile de vară covidată

Of de feisbuchist răzvrătit

Cum e posibil un stat minimal? (1)

Sorin CUCERAI

Cum e posibil un stat minimal? (1)

Fiindcă suntem deja în august şi ca să mai uităm de pandemie, le propun cititorilor mei un joc intelectual: cum ar fi posibil un stat minimal? Nu pentru că aş milita în favoarea unui astfel de stat, ci mai degrabă ca un joc cu mărgelele de sticlă.

pulspulspuls

Hopaa: ce avem noi aicea?

PULS

Hopaa: ce avem noi aicea?

Iacătă, stimaţi telespectatori şi simpatice telespectatoriţe, ce a putut surprinde pe una din străduţele lăturalnice din zona domiţilului, alaltăseară, în timpul preumblărilor de după cină recomandate de medic pentru digestie, amicul nostru Archibald Tănase! 

Caricatura zilei

LetsKanya

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.