Presiune mare pe capul lui Luis Enrique și a jucătorilor spanioli în partida cu ”Leii din Atlas”. Probabil că a contat și statutul de mare favorită pe care-l deținea ”La Roja” (de fapt, albastră ieri), tinerețea jucătorilor spanioli, dar atmosfera din tribune a fost net superioară Marocului de parcă s-ar fi jucat la Marrakech sau Casablanca. S-a fluierat și la imnul spaniol. în stilul binecunoscut Bucharest-Budapest, dar fluierăturile n-au contenit o clipită când ibericii se aflau la balon. Și cum posesia Spaniei se ducea spre 70 % e ușor de imaginat infernul. Totuși, cu toată tiki-taka  lor, Spania n-a făcut mare brânză în prima parte: ar fi meritat consemnat un șut în plasa laterală a lui Asensio, dacă atacantul de Real n-ar fi fost semnalizat în ofsaid. În schimb, cu exploziile lor pe benzi, magrebienii au pus în pericol poarta lui Simon în minutele 33 (șut de la 20 m al fundașului Mazraoui, respins de Simon) și 42 (la o gafă a lui Rodri, Boufal a trimis o pasă la bara a doua pentru Aguerd, reluarea stoperului marocan trecând peste poartă)

În repriza secundă, scenariu asemănător: dominare teritorială a spaniolilor, chiar accentuată, acțiuni pe contraatac marocane. Schimbările ofensive n-au avut mari efecte în tabăra spaniolă, iar jocul a arătat mai searbăd decât înainte de pauză. Tot marocanii au mai violat letargia în min.86, dar Laporte a reușit să-l neutralizeze pe Cheddira, aflat cu spatele la poartă. Și chinul privitorilor  a continuat în prelungiri. Marocanii au făcut pasul înapoi, posesia anostă iberică a continuat și tot africanii puteau da lovitura în finalul primei părți din ”extra-time”: Ounahi l-a pus pe Cheddira cu mingea în față la 7 m singur cu portarul, dar atacantul nou-introdus s-a speriat și a tras în piciorul lui Simon. Iar la unul dintre ultimele atacuri spaniole, fundașul El Yamiq a fost aproape de a devia balonul în propria poartă. După 24 de ore,vine și al doilea meci cu lovituri de departajare al competiției. Însă la Croația-Japonia s-a văzut și oleacă de fotbal. Nu prea mult.

Dar tactica păguboasă de adormire a jocului prin posesie lentă a lui Luis Enrique trebuia să fie pedepsită. La lovituri de departajare, ibericii au început ca japonezii: Sarabia a tras în bară, iar șutul lui Soler a fost apărat de Bounou. Apără și Simon șutul lui Benoun, dar Bono este Livakovic din ajun și scoate și lovitura căpitanului Busquets. Iar fundașul dreapta Hakimi e omul cu sentința Gol cu scăriță!! Marocul a devenit a patra națiune africană care ajunge în sferturi după Camerun (1990), Senegal (2002) și Ghana (2010).

Maroc: Bounou – Hakimi, Aguerd ('85-ElYamiq), Saiss, Mazraou ('82 – Attlat-Allai) – Amrabat – Ounahi ('120-Benoun), Ammallah ('82-Cheddira)-Ziyech, En Nesyri ('82-Sabiri), Boufal ('66-Ez Abde): Selecționer: Walid Regragui

Spania: Simon – Llorente, Rodri, Laporte, Alba ('98-Balde) – Busquets – Gavi ('63-Soler), Pedri – F.Torres ('76-Williams;'118 - Sarabia), Asensio ('63 – Morata), Olmo ('98 – Fati) . Selecționer: Luis Enrique

Au transformat lovituri de departajare: Sabiri, Ziyech, Hakimi

Au ratat lovituri de departajare: Benoun / Sarabia, Soler, Busquets

Arbitru: Fernando Rapallini

Cartonașe galbene: Laporte / Saiss