anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Co-working (II)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Studiul Co-working Spaces – Creative Nodes in Central&Eastern Europe (realizat de echipele PIN Maps şi Fab-Lab Iaşi) relevă existenţa a 1167 de spaţii co-working în arealul analizat. Aceste spaţii sunt identificate pe Google Maps la nivelul zonelor urbane funcţionale (aglomeraţiile de peste 50 mii locuitori). Cele mai multe sunt localizate în aglomerţiile urbane ale Poloniei (340), Austriei (157), Republicii Cehe (112), Ucrainei (94) şi României (89). Dacă după numărul de spaţii co-working ne plasăm între primele cinci naţiuni, din punctul de vedere al valorilor relative, România (cu 4,5 spaţii co-working/ 1 milion de locuitori) se clasează către zona medie-inferioară a clasamentului, fiind depăşită de Austria (valoarea maximă, 17,8/ 1 milion de locuitori), Cipru, statele baltice, statele Grupului de la Vişegrad, Bulgaria şi Slovenia. În urma noastră sunt: Grecia, statele din vestul Balcanilor şi fostele republici sovietice (altele decât cele baltice) - Ucraina, Belarus şi Republica Moldova.

În Iaşi sunt 6 spaţii co-working si huburi. Fab Lab, Hubrica, The Grape, Resilience, Hackerspace şi Meru sunt comunităţile ieşene care apropie IT-işti, arhitecţi, artişti, designeri, specialişti în robotică, branding etc. Din perspectiva naţională, oraşul nostru se situează pe al doilea loc în rândul oraşelor secundare, după Cluj Napoca - cu 7 astfel de spaţii, fiind urmat de Braşov - cu 5. La nivelul centrului şi estului Europei, Iaşul e egalul Lublinului, Salonicului şi Ostravei, după numărul de comunitaţi creative spaţializate pe Google Maps, fiind depăşit, însă, de alte oraşe asemănătoare ca dimensiune: Varna, Plovdiv, Szczecin, Brno sau Kaunas. Presiunea domeniilor IT&Outsourcing, ce sunt controlate de multinaţionale, asupra forţei de muncă potenţial creative e atât de mare, încât comunităţile de creativi din marii poli de talente, precum Bialystok, Bydgoszcz sau Timişoara, nu au posibilitatea să se dezvolte. A fi angajat la o multinaţională şi a presta o muncă de rutină, pare mult mai comod decât o aventură antreprenorială.

*Globalizarea economică şi socială a statelor din estul UE, dar şi a celor din vecinătatea estică a UE s-a manifestat nu numai prin atragerea investiţiilor în industria de transformare şi outsourcing, ci şi în creşterea interesului est-europenilor faţă de domeniile creative şi colaborative ale economiei. Fiind focalizate pe aceleaşi categorii profesionale de populaţie ca şi outsourcingul, care creează o reală presiune asupra forţei de muncă, industriile creative şi antreprenoriatul autohton, ocupă o nişă economică (încă!) îngustă, dar aflată într-o vizibilă fază de creştere.

Evoluţia industriilor creative urmează o dublă traiectorie:

- pe de o parte, domeniile se înscriu pe aceleaşi linii de forţă, ca şi în cazul industriilor clasice sau a outsourcingului, descrise de gradientul structural de dezvoltare, care la nivelul regiunii noastre continentale funcţionează pe vectorul vest-est;

- pe de altă parte, activităţi aproape exclusiv urbane fiind, industriile creative urmează îndeaproape ierarhia marilor aglomeraţii (de la metropolele naţionale, către oraşele regionale şi cele terţiare). E vorba tot de un gradient centru-periferie, dar care se manifestă la scări spaţiale inferioare - naţionale sau regionale.

În această ecuaţie a dublei traiectorii, delocalizările outsorcingului, de tip nearshore şi (mai ales!) onshore (în interiorul aceleiaşi naţiuni, de la oraşul mare, la cel mijlociu) ocupă un loc important. Acestea reprezintă supape care relaxează presiunea asupra forţei de muncă, generată de marii jucători globali din outsourcing.

Onshore-ul poate fi privit şi ca actor principal al iniţierii ecosistemelor IT&Outsourcing la nivel regional, ce ar impune un dublu vector de creştere economică:

- pe de o parte, delocalizarea din oraşul regional a unor domenii cu valoarea adăugată mai redusă, ar duce la consolidarea structurilor economice ale oraşelor secundare ale regiunii (terţiare, la nivel naţional), care nu au reuşit să-şi depăşească încă statutul de shrinking cities, „dobândit” de aproape trei decenii de la regăsirea libertăţilor civice, venite, însă, la pachet cu neputinţele economice;

- pe de altă parte, o astfel de structură ar constitui un avantaj real şi pentru marele oraş, care s-ar putea specializa în cadrul ecosistemului, fie pe domeniile ce creează o valoare adăugată superioară, când vorbim de companiile multinaţionale, fie pe industriile creative. Din perspectiva studiului, acest fapt reprezintă una dintre cheile principale ale transformării marelui oraş est-european într-un oraş creativ - un pol care contează pe piaţa industriilor creative sau a start-up-urilor şi spin off-urilor inovative, degrevat fiind de presiunea asupra pieţei de muncă, exercitată actualmente de multinaţionale. De ce!? Pentru că presiunea asupra resurselor de muncă (adesea sub-utilizate!), generată de multinaţionale, duce la ratarea creativităţii unora dintre cei ce lucrează în domeniu. Mai mult, complacerea potenţialilor creativi în comoditatea creată de hăţişurile relaţionale ale multinaţionalelor poate duce la ratarea antreprenorială a multora dintre ei.

*Cei mai pesimişti analişti ai domeniilor IT&Outsourcing prevăd o contracţie a acestora de până la 47 la sută în următorii 4-5 ani. Această involuţie va fi alimentată de pătrunderea agresivă a inteligenţei artificiale în multe domenii economice, de la serviciile contabile, la scrierea unor coduri de rutină pentru softuri, care în prezent reprezintă o mare parte a serviciilor externalizate. În lipsa unei reorientări de la outsourcing către propriile produse şi/sau domeniile creative, replierea acestor industrii va însemna o degradare funcţională a oraşelor ce nu prea au alternative economice, precum Iaşul!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Dan CONSTANTIN

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Iată ce s-ar putea face cu o mai bună colectare a TVA! Rezolvarea acestei probleme ar crea o sursă importantă de venit la buget, şi nu ar mai fi nevoie de creşterea impozitului pe venituri.

opinii

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

Ciprian IFTIMOAEI

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

În vreme ce, în Ucraina, obiective civile şi militare sunt făcute una cu pământul de invadatorii ruşi, în România zonelor metropolitane (polii de creştere economică) se lansează proiecte imobiliare pe bandă rulantă. 

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

Michael ASTNER

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

De la Vinţu de Jos până la Cluj am fost ba trei, ba patru persoane în compartiment. De la Cluj am rămas doar cu o „băbuţă” (aşa i-am zis eu în mintea mea, femeia, bine păstrată şi sprintenă, să tot fi avut cel mult 75 de ani) urcată (am înţeles dintr-o convorbire telefonică de-a ei) de la Deva (şi care mergea şi ea până la capăt, până la Iaşi, adică). 

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.