vineri, 29.03.2024
Opera Naţională Română din Iaşi este instituţia de profil din ţară cel mai prost finanţată, conform unor date furnizate „Ziarului de Iaşi“ de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Deşi are acelaşi număr de angajaţi şi aproximativ acelaşi număr de reprezentanţii şi premiere, în anul 2017, Opera din Iaşi a primit mai puţini bani decât operele de profil din Cluj-Napoca sau Timişoara, şi a avut bugetul de trei ori mai mic decât Opera din Bucureşti.
În mod concret, Opera Naţională Română din Iaşi a avut un buget de 24,642 milioane de lei, în timp ce Opera Naţională Română din Timişoara a avut un buget de aproximativ 26,4 milioane de lei, iar Opera din Cluj-Napoca de 24,675 milioane de lei. Deşi sumele de la Iaşi şi Cluj sunt apropiate, la nivel de subvenţie primită strict de la Ministerul Culturii, diferenţa este de peste un milion de lei, Iaşul primind 22,5 milioane, iar Clujul 23,524 milioane. În ceea ce priveşte Opera Naţională Română din Bucureşti, bugetul de aici este mai mare decât tot bugetul cumulat al celor trei instituţii - în 2017, ONRB a avut pe mână 61,453 milioane de lei.
Dincolo de faptul că Iaşul a căzut iar pe ultimul loc în ceea ce priveşte finanţările, fiind uitat de administraţia centrală şi la capitolul cultură, mai este de remarcat un aspect - bugetul instituţiilor de cultură a rămas anul acesta la acelaşi nivel ca anul anterior în condiţiile în care salariile au crescut cu peste 50% din martie 2017. Opera a ajuns într-o situaţia critică, anul anterior aşteptându-se o rectificare bugetară care a venit în ultimele săptămâni din decembrie şi care a dus la plata a până la trei salarii restante pe care instituţia culturală nu mai avea bani să le achite. În aceste condiţii, în ciuda mai multor apeluri către Ministerul Culturii, bugetul a rămas la acelaşi nivel pentru 2018, iar o rectificare în cel mai bun caz va ajuta acoperirea salariilor, nu va ajuta instituţia să realizeze spectacole noi. În momentul de faţă, la fiecare 10 lei pe care îi primeşte Opera, 7 lei merg către salarii şi trei către producţii, în contextul în care până la creşterile salarile raportul de forţe era inversat. „Nu am aceste informaţii, nu vreau să le comentez, e decizia Ministerului Culturii“, a declarat Beatrice Rancea, contactată de „Ziarul de Iaşi“. Surse din instituţie explică însă că situaţia este mult mai dificilă - anul trecut Opera nu mai avea bani nici să asigure necesarul de bază în instituţie, cât despre premiere, „Spărgătorul de nuci“ se va realiza abia anul acesta, fiind un spectacol de balet care este gata din punct de vedere coregrafic şi al scenografiei, dar nu au fost fonduri destule în 2017 pentru costume şi decor.
„Spun doar atât, este normal să nu fie nicio premieră, să rulezi spectacol care se joacă de nişte ani? «Spărgătorul de nuci» este aproape gata, 90% la nivel de costume avem deja, am găsit şi bani de decor, noroc că la balet nu sunt decoruri grandioase şi reuşim să ne descurcăm cu ce avem în magazie“, a completat Beatrice Rancea. „Ziarul de Iaşi“ a trimis o solicitare către Ministerul Culturii pentru a obţine informaţii despre criteriile de finanţare a instituţiilor de cultură şi pentru a identifica motivele pentru care Clujul şi Timişoara primesc cu un milion, respectiv două milioane de lei mai mult deşi au aproximativ aceeaşi schemă de personal.
VEDEȚI ȘI:
De ce nu a mai avut loc Gala Operelor? Motivul este cu totul neaşteptat!
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |