Caută 
Coiful de aur de la Coțofenești parcă a intrat în pământ. Olandezii recunosc: ancheta e în mare impas. Asemănări cu Coiful getic de la Băiceni-Iași
2 MIN
Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Eppo Bruins, ar putea fi nevoit să garanteze pentru coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate, în cazul în care acestea nu vor fi recuperate. Autoritățile olandeze au recunoscut faptul că ancheta în privința furtului coifului de aur de la Coțofenești este în impas.
Ministrul olandez nu a putut preciza încă despre ce sumă este vorba. În prezent, poliția continuă să caute obiectele de artă furate în luna ianuarie, scrie portalul local ND, citat de DCNews.ro, dar ancheta nu a adus încă niciun rezultat concret.
În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur au fost furate din Muzeul Drents din Assen. Muzeul Național de Istorie din București împrumutase cele patru piese cu mare valoare istorică Muzeului Drents din Assen, Țările de Jos.
Ministrul Bruins subliniază că, în acest moment, cazul este în mâinile poliției și justiției. Dacă se va ajunge la concluzia că este puțin probabil ca aceste obiecte să fie recuperate, responsabilitatea va reveni mai întâi asiguratorului. Ulterior, ministerul ar putea fi nevoit să plătească.
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Articolul integral pe DCNews.ro
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
