Colind de melc

vineri, 30 decembrie 2016, 02:50
1 MIN
 Colind de melc
Colindam, întâia! pe mătuşa Clara -/ că era nănaşa sorii Aurica -/ şi-ntrucât, desigur, iarna nu-i ca vara,/ ajungeam, spre toamnă, la mătuşa-Anica… 

Erau prea puţine patru anotimpuri,
Hai, să nu zic şase! Mi-ar ajunge cinci!
(Mă rugam la Domnul, ca să ies din timpuri
şi din umilinţa sfintelor opinci).

Se duceau în mine disperate lupte.
Prin ferestre, ochii-mi lăcrimau a jind…
Sat suit pe dealuri, văi de tot abrupte,
case-nzăpezite – cum să vă colind? 

Aud voci, la uşă… într-un mic sălaş…
Mi se scurge chipul printr-o grea oglindă…
Chiar de n-are traistă, nici opinci, nici glas,
un copil, în mine, încă mai colindă…
Ajun, 2016

Nicolae Turtureanu este director al revistei „Cronica veche”, poet şi eseist

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii