Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Colonialismul britanic în India, între retorica adevărului şi adevărul retoricii*

GALERIE
Poza Plopeanu
  • Poza Plopeanu
- +

Amartya Sen (1933 - ), un prestigios economist indian, câştigător al Premiului Nobel pentru Economie în 1998 şi profesor la importante universităţi americane, încearcă să facă lumină pe marginea unui subiect amplu dezbătut, analizând rolul colonialismului britanic în India.

În urma Bătăliei de la Plassey (1757), câştigată de trupele britanice împotriva aliaţilor indieni şi francezi (în acelaşi timp, între Marea Britanie şi Franţa izbucnise Războiul de 7 ani, cu reverberaţii în zonele de interes comune), s-au pus bazele dominaţiei britanice pe subcontinentul indian pentru următorii aproape 200 de ani. Victoria trupelor britanice, inferioare numeric aliaţilor, a fost tranşată graţie unei trădări a unui general al armatei bengaleze.

Fără să eludeze sau să nege trecutul încărcat de realizări al Indiei în materie de cultură, filosofie, artă, literatură, matematică, medicină şi astronomie, Amartya Sen pleacă de la premisa, demonstrabilă empiric, că la momentul „cuceririi” britanice, mediul instituţional indian era destul de primitiv şi chiar retrograd, deşi economia sa era destul de dinamică graţie unui sector înfloritor al comerţului.

Autorul invocă un eseu din 1853 al lui Karl Marx în care se sublinia rolul pozitiv pe care l-a jucat dominaţia britanică în India, în special pentru că aceasta a acţionat ca un impuls spre auto-examinare, reflecţie şi schimbare radicală, ultima extrem de necesară. Sen se declară de acord cu analiza lui Marx, invocând ideea că vechea gardă, tradiţionalistă şi resentimentară cu importul alogen, nu avusese şansa de a se moderniza, precum europenii în vremea Renaşterii şi Revoluţiei industriale. Conform celebrului economist indian, teza lui Marx suferă de o ipoteză construită greşit, aceea că singura posibilitate a Indiei de a interacţiona cu stresori moderni era pe filieră britanică. Nimic mai fals, crede acesta, istoria demonstrând că, de peste 2 milenii, India fusese, în multe momente, extrem de receptivă la ideile provenite din exterior şi beneficiase din plin de sinergia produsă de acestea, tradiţiile indiene având rădăcini multiculturale evidente.

După unii observatori, imperialismul britanic în India a însemnat transformarea Indiei dintr-o salbă de regate disparate într-o naţiune unită. Până la venirea britanicilor, se considera că India reprezintă un simplu concept geografic. Sen arată că ideea anterioară ar fi o eroare şi o prejudecată periculoasă. Britanicii au dorit să fie percepuţi de facto continuatorii sau succesorii precedentelor imperii indiene. În acest sens, ei au stabilit la Calcutta capitala noului imperiu emergent care a funcţionat până în 1911 când aceasta devine Delhi. Practic, din Calcutta a pornit planul de expansiune asupra altor zone ale subcontinentului, în baza profiturilor Companiei Indiilor de Est care au finanţat aceste operaţiuni militare.

După preluarea controlului asupra nawabilor bengalezi, Compania Indiilor de Est a înregistrat o creştere a profiturilor realizate în urma comerţului nefiscalizat. Reputaţia acesteia nu e deloc prezentată laudativ de Adam Smith în Avuţia Naţiunilor (1776), identificând-o drept o entitate mercantilă, opresivă şi agresivă. Explicaţia e dată de istoricul William Dalrymple (1965 - ) care arată că la 1600, anul înfiinţării Companiei, ponderea PIB-ului Marii Britanii şi Indiei în PIB-ul mondial era de 1,8%, respectiv 22,5%. Până la momentul de vârf înregistrat de India Britanică, India decăzuse de la a fi o mare putere manufacturieră a lumii la un statut marcat de sărăcie şi foamete. Cartograful britanic John Thornton (1641-1708) arăta că în jurul anilor 1769-1770, foametea decimase cam o treime din populaţia Bengalului, ceea ce a atras ample critici, printre care şi ale celebrului om de stat şi filosof Edmund Burke (1729-1797). În plus, pe lângă îmbogăţirea oficialilor englezi ai companiei din India, s-a observat şi o participare din ce în ce mai vizibilă a membrilor Parlamentului britanic, aproximativ 25% deţinând acţiuni ale acesteia la un moment dat. Evident că aceste câştiguri se externalizau către Imperiu.

Mulţi economişti şi istorici occidentali pun următoarele realizări din India pe seama Imperiului Britanic: democraţia, statul de drept, societatea pe acţiuni sau sistemul de căi ferate. Amartya Sen consideră că retorica acestora era departe de ceea ce arată realitatea nefardată. La momentul câştigării independenţei, speranţa de viaţă la naştere scăzuse cu circa 32 de ani, iar rata de alfabetizare în rândul adulţilor atinsese abia 15%, inferioară celei înregistrate în regatele Travencore şi Cochin, independente de stăpânirea britanică! Apoi, PNB-ul pe cap de locuitor înregistrase doar un uşor avans în cei aproape 200 ani de dominaţie!

În final, Sen preia o afirmaţie a celebrului scriitor Rabindranath Tagore (1861-1941) care lăuda şansa apropierii de cultura şi liberalismul britanice. Însă, ceea ce e tragic, e faptul că punctul forte al civilizaţiei britanice, anume menţinerea demnităţii relaţiilor (inter)umane, nu a putut pătrunde şi în structurile administrative ale Imperiului britanic, de teamă că supuşii indieni, odată obişnuiţi cu această practică, ar fi putut periclita stabilitatea şi funcţionalitatea acestuia.

Inima sus!

 

* Analiză pe marginea articolului semnat de Amartya Sen, Illusions of empire: Amartya Sen on what British rule really did for India, 29 iunie 2021, https://www.theguardian.com/world/2021/jun/29/british-empire-india-amartya-sen.

 

Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. al Departamentului Ştiinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri