Caută 
Comisia Europeană cere clarificări privind aplicarea prescripției penale în instanțele din România
2 MIN
Comisia Europeană solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să clarifice, fără echivoc, că instanțele din România au obligația de a aplica dreptul Uniunii chiar și în situațiile în care acesta intră în contradicție cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) sau chiar ale Curții Constituționale.
Într-un document transmis la Luxemburg și consultat de G4Media, executivul european arată că principiul supremației dreptului Uniunii prevalează asupra oricărei norme interne, iar judecătorii care se conformează interpretărilor CJUE nu pot fi sancționați pentru asta.
Documentul a fost înaintat în cadrul unui proces în care CJUE, la sesizarea Curții de Apel Oradea, are de limpezit situația aplicării instituției prescripției penale în România, după ce decizii ale Curții Constituționale și Înaltei Curți au generat o practică neunitară.
Este pentru a doua oară când CJUE este chemată să clarifice această chestiune. Prima dată a fost în 2023, într-o cauză cunoscută sub numele Lin I, născută la sesizarea Curții de Apel din Brașov.
Istoricul controverselor privind prescripția penală
Poziția Comisiei vine într-un moment tensionat pentru sistemul judiciar românesc, aflat de mai mulți ani în mijlocul unei controverse privind aplicarea prescripției penale.
Totul a pornit în aprilie 2018, când Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal care reglementa prescripția. După patru ani, în mai 2022, răstimp în care legiuitorul nu a corectat prevederea, CCR a dat o a doua decizie prin care a declarat neconstituțional întreg articolul din lege. CCR a stabilit atunci că în perioada 2018-2022 nu a existat practic nicio prevedere legală care să întrerupă cursul prescripției.
Decizia l-a forțat pe ministrul Justiției de atunci, Cătălin Predoiu, să dea o ordonanță de urgență prin care se reglementa prescripția penală conform exigențelor CCR.
Dar în octombrie 2022, Înalta Curte a dat o decizie prin care a stabilit că instituția prescripției este o normă de drept penal substanțial, trecută ca atare în Codul penal, și nu o normă de procedură, așa că deciziile CCR se aplică și retroactiv, ca lege penală mai favorabilă. Prin urmare, ICCJ a extins înapoi în timp perioada de aplicare a deciziilor CCR favorabile infractorilor, până în 2014, când a intrat în vigoare noul Cod penal.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
