Comisia Europeană se aşteaptă ca economia României să urce anul acesta cu 5,1%
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 23.06.2021

Comisia Europeană se aşteaptă ca economia României să urce anul acesta cu 5,1%

GALERIE
crestere economica
  • crestere economica
- +

PIB-ul României va creşte cu 5,1% în 2021 şi cu cu 4.9% în 2022, iar inflaţia va înregistra o uşoară creştere în acest an, urmând să scadă în 2022, relevă previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene, care relevă şi că şomajul va creşte uşor anul acesta, însă va scădea anul viitor.

”Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia UE va creşte cu 4,2 % în 2021 şi cu 4,4 % în 2022. Se preconizează că economia zonei euro va creşte cu 4,3 % anul acesta şi cu 4,4 % anul viitor. În ceea ce priveşte România, PIB-ul va creşte cu 5,1% în 2021, respectiv cu 4.9% în 2022. În privinţa inflaţiei, în cazul României, în 2021 se va înregistra o uşoară creştere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% în 2022”, anunţă miercuri Comisia Europeană.

Aceasta reprezintă o îmbunătăţire semnificativă a perspectivelor de creştere în comparaţie cu previziunile economice din iarna anului 2021 pe care Comisia le-a prezentat în februarie. Ratele de creştere vor continua să varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârşitul anului 2022. Creşterea economică se reia pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar măsurile de limitare a răspândirii bolii se relaxează

Pandemia de coronavirus reprezintă un şoc de proporţii istorice pentru economiile Europei. Economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 % în 2020. Deşi, în general, întreprinderile şi consumatorii s-au adaptat pentru a face faţă mai bine măsurilor de izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul şi serviciile prestate în persoană, continuă să sufere.

Redresarea economiei Europei, care a început vara trecută, a stagnat în al patrulea trimestru al anului 2020 şi în primul trimestru al anului 2021, întrucât au fost introduse noi măsuri de sănătate publică pentru a limita creşterea numărului de cazuri de COVID-19. Se preconizează că economiile UE şi ale zonei euro se vor redresa puternic pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar restricţiile sunt relaxate. Această creştere va fi determinată de consumul privat, de investiţii şi de creşterea cererii de exporturi ale UE din partea unei economii mondiale consolidate. Se preconizează că investiţiile publice, ca procent din PIB, vor atinge cel mai înalt nivel din ultimii zece ani în 2022. Acest lucru va fi susţinut de Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Pieţele forţei de muncă se îmbunătăţesc într-un ritm lent

Condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se îmbunătăţesc încet după impactul iniţial al pandemiei. Ocuparea forţei de muncă a crescut în a doua jumătate a anului 2020, iar ratele şomajului au scăzut faţă de nivelurile lor maxime în majoritatea statelor membre.

Schemele de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul SURE, au împiedicat creşterea dramatică a ratelor şomajului. Cu toate acestea, pieţele forţei de muncă vor avea nevoie de timp pentru a se redresa pe deplin, deoarece există posibilitatea ca programul de lucru să crească înainte ca întreprinderile să fie nevoite să angajeze mai mulţi lucrători.

În UE, rata şomajului este estimată la 7,6 % în 2021 şi la 7 % în 2022. În zona euro, rata şomajului este estimată la 8,4 % în 2021 şi la 7,8 % în 2022. Aceste rate rămân mai ridicate decât nivelurile din perioada anterioară crizei.

Inflaţia

Inflaţia a crescut puternic la începutul acestui an, ca urmare a creşterii preţurilor la energie şi a unei serii de factori temporari şi tehnici, cum ar fi ajustarea anuală a ponderilor acordate bunurilor şi serviciilor în coşul de consum utilizat pentru calcularea inflaţiei. Inversarea unei reduceri a TVA-ului şi introducerea unei taxe pe emisiile de carbon în Germania au avut, de asemenea, un efect semnificativ.

Inflaţia va varia semnificativ în cursul acestui an, deoarece preţurile estimate ale energiei şi variaţiile ratelor TVA generează fluctuaţii semnificative ale nivelului preţurilor în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % în 2021 şi la 1,5 % în 2022. În zona euro, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 1,7 % în 2021 şi la 1,3 % în 2021.

Datoria publică va atinge un nivel maxim în 2021

Sprijinul public pentru gospodării şi întreprinderi a jucat un rol vital în atenuarea impactului pandemiei asupra economiei, dar a condus la creşterea nivelului datoriei statelor membre.

Se preconizează că deficitul public general agregat va creşte cu aproximativ jumătate de punct procentual până la 7,5 % din PIB în UE în acest an şi cu aproximativ trei sferturi dintr-un punct procentual, ajungând la 8 % din PIB în zona euro. Se preconizează că toate statele membre, cu excepţia Danemarcei şi a Luxemburgului, vor înregistra un deficit de peste 3 % din PIB.

Cu toate acestea, până în 2022, se preconizează că deficitul bugetar agregat va ajunge la jumătate, până la puţin sub 4 %, atât în UE, cât şi în zona euro. Se preconizează că numărul statelor membre cu un deficit de peste 3 % din PIB va scădea semnificativ.

În UE, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge un nivel maxim de 94 % în acest an, înainte de a scădea uşor la 93 % în 2022. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB în zona euro va urma aceeaşi tendinţă, urmând să crească la 102 % în acest an şi apoi să scadă uşor la 101 % în 2022.

Riscurile privind perspectivele rămân ridicate, dar în prezent sunt în general echilibrate Riscurile asociate perspectivelor sunt ridicate şi vor rămâne astfel atât timp cât spectrul pandemiei de COVID-19 afectează economia. Evoluţiile situaţiei epidemiologice, precum şi eficienţa şi eficacitatea programelor de vaccinare s-ar putea dovedi a fi mai bune sau mai slabe decât se presupunea în scenariul central al acestei previziuni.

Această previziune poate subestima tendinţa gospodăriilor de a cheltui sau dorinţa consumatorilor de a menţine niveluri ridicate de economii de precauţie.

Un alt factor îl constituie momentul retragerii măsurilor de sprijin, care, dacă este prematur, ar putea pune în pericol redresarea. Pe de altă parte, o retragere întârziată ar putea duce la crearea unor denaturări ale pieţei şi a unor bariere în calea ieşirii de pe piaţă a întreprinderilor ineficiente.

Impactul dificultăţilor financiare ale întreprinderilor asupra pieţei forţei de muncă s-ar putea dovedi mai grav decât se anticipase. O creştere mai puternică la nivel mondial, în special în SUA, ar putea avea un impact mai bun asupra economiei europene decât se preconizase. Cu toate acestea, o creştere mai puternică în SUA ar putea impulsiona randamentele obligaţiunilor suverane ale SUA, ceea ce ar putea provoca ajustări necontrolate pe pieţele financiare, cu un impact grav îndeosebi asupra economiilor emergente cu datorii valutare ridicate.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Deşi nu am ieşit încă din criză, perspectivele economice ale Europei arată mult mai bine. În contextul în care ratele de vaccinare cresc, restricţiile se relaxează, iar vieţile oamenilor se întorc lent la normal, am actualizat previziunile pentru economiile din UE şi din zona euro pentru anul acesta şi pentru anii următori. Mecanismul de redresare şi rezilienţă va contribui la redresare şi va fi un adevărat factor de schimbare în 2022, când va impulsiona investiţiile publice la cel mai înalt nivel în decursul unui deceniu. Mai sunt încă multe de făcut şi există în continuare multe riscuri cu care trebuie să trăim atât timp cât pandemia nu ia sfârşit. Până când vom ajunge într-un moment de stabilitate, vom continua să facem tot posibilul pentru a proteja populaţia şi pentru a menţine întreprinderile pe linia de plutire.”

„Spectrul pandemiei provocate de COVID-19 începe să părăsească economia Europei. După un început slab al anului, estimăm o creştere puternică atât în 2021, cât şi în 2022. Sprijinul bugetar fără precedent a fost — şi rămâne — esenţial pentru a ajuta lucrătorii şi întreprinderile din Europa să facă faţă crizei. Se estimează că nivelul deficitelor şi al datoriei va atinge un nivel maxim în acest an, înainte de a începe să scadă. Impactul NextGenerationEU va începe să fie resimţit anul acesta şi anul viitor, dar mai avem multe de făcut — în Bruxelles şi în capitalele naţionale — pentru a valorifica la maximum această oportunitate istorică. Desigur, menţinerea ritmului actual susţinut al vaccinărilor în UE va fi crucială — atât pentru sănătatea cetăţenilor noştri, cât şi pentru economiile noastre. Aşadar, să trecem la treabă”, a afirmat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vocile Europei

Lucian DÎRDALA

Vocile Europei

Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.

Filmuletul zilei

opinii

Uitarea vinovată: Pogromul de la Iaşi (I)

Florin CÎNTIC

Uitarea vinovată: Pogromul de la Iaşi (I)

Ca ieşean, simt nevoia acum, la opt decenii de la acele evenimente tragice, să meditez la ce înseamnă rana istorică a pogromului pentru memoria noastră. Cu îngăduinţa cititorilor mei, voi relua, în trei episoade, cele câteva lucruri pe care am găsit de cuviinţă să le scriu în anii din urmă, tot aici, pe acest subiect greu de epuizat.

Domnul Savaste

Radu PĂRPĂUȚĂ

Domnul Savaste

Lumea asta formată din oameni - era convins domnul Savaste - e singurul lucru care nu se poate lăsa în urmă. Ea este ceea ce ne ajunge întotdeauna. Voia să spună realitatea, nu lumea, - înţelegeam eu. Şi - mai zicea domnul Savaste - toată lumea e bună sau rea după împrejurări. „Bunioară, eu: beau şi fac urât, altădată beau şi sunt ca pâinea caldă - mă ştiu toţi copiii din cartier. De la BPR (aşa zicea el la Bodega Podu Roş) şi până acasă am juma de kilometru - la toţi le dau bomboane. Anume îmi ies dracii înainte, că ştiu că eu cumpăr bomboane pentru ei. Na!”

Muzică de toate felurile?

Alex VASILIU

Muzică de toate felurile?

Iată o întrebare ce îşi merită răspunsul ambivalent: da şi nu. 

pulspulspuls

Întrebarea dimineţii: au fost sau n-au fost mascaţii la ficiorul premarelui niţos?

Întrebarea dimineţii: au fost sau n-au fost mascaţii la ficiorul premarelui niţos?

Fierbe piaţa politichiei liberale de câteva zile încoa’, stimaţi telespectatori, toţi întrebându-se dacă e adevărat au ba ceea ce se tot aude din ce în ce mai insistent şi mai cu detalii picante: au fost au ba zilele trecute mascaţii de la Ţaigheria din Copou acasă la ficiorul premarelui Niţos, cel la care ar fi ajuns felia cea mai groasă din caşcavalul afacerii schimbului de terenuri în care e băgat şi Peni Hill de la Iaşi? 

Caricatura zilei

Tort imobiliar

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.